De ce România nu adoptă euro? Guvernatorul BNR explică motivul real al amânării

România nu va adopta moneda euro până când nu va reuși să reducă deficitul bugetar la 3%, un obiectiv pe care Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, îl consideră dificil, dar realizabil în următorii ani. Declarațiile au fost făcute miercuri, 18 februarie 2026, în cadrul conferinței de presă prilejuite de prezentarea Raportului pe inflație al BNR.

„Probabil că dacă programul actual, care presupune reducerea deficitului sub 3% în următorii 2-3 ani, funcționează, putem discuta despre intrarea în zona euro peste aproximativ 5 ani”, a afirmat Mugur Isărescu, punctând că tranziția nu este una simplă și depinde de disciplina fiscal-bugetară.

Guvernatorul a adus în discuție și exemplul altor state europene care au amânat aderarea la euro: „De ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia? România se află în aceeași categorie cu aceste țări. Polonia, de exemplu, are o datorie publică care depășește 60% din PIB”.

Potrivit lui Mugur Isărescu, România trebuie să treacă prin mai mulți ani de ajustare fiscală pentru a reduce datoria publică sub pragul de 60% din PIB, condiție esențială pentru adoptarea monedei unice.

România nu va intra în zona euro până când nu se reduc datoriile

Mugur Isărescu a amintit că până în 2018 BNR avea un Comitet de Trecere la Euro, care coordona chiar și logistica numerarului, stabilind puncte de oprire pentru transportul banilor în euro la orașe precum Oradea, Cluj sau Sibiu.

„Ultima ședință am făcut-o la Academia Română, cu participarea premierului de atunci, Viorica Dăncilă, și reprezentanți ai tuturor partidelor politice. După aceea, tema a dispărut. Pandemia și războiul au împins obiectivul pe plan secundar”, a explicat guvernatorul.

Mugur Isărescu a subliniat că România îndeplinea criteriile pentru aderarea la euro încă din perioada 2013-2015, iar fostul președinte Traian Băsescu stabilise chiar o dată țintă. Totuși, politicienii au ales să nu mențină disciplina fiscală, preferând stimularea cheltuielilor bugetare, ceea ce a amânat adoptarea monedei unice.

„Nu a fost vorba de un singur partid care a împins în direcția relaxării fiscale. Toate guvernele care s-au perindat au urmat această linie. În 2018 am renunțat și noi la toate comitetele tehnice pentru trecerea la euro, inclusiv cel care analiza fluxul numerarului și distribuția lui în țară. Dacă corecția fiscală va dura 5-7 ani, atunci aderarea la euro va fi discutată abia peste acest interval”, a mai precizat Mugur Isărescu.

În același timp, analiștii financiar-bancari estimează, potrivit unui sondaj al CFA România, că România ar putea adera la zona euro abia în 2035, cu un interval de previziuni situat între 5 și 20 de ani. Unul dintre experți a fost chiar de părere că România nu va adopta niciodată moneda unică europeană, opinie care nu a fost inclusă în media estimărilor.