De unde se trage de fapt poporul român. Ce spune teoria imigraționistă

De-a lungul secolelor au existat diverse dezbateri despre formarea poporului român, în urma scrierii în 1871 de către Robert Rosler a Teoriei Imigraționiste. Vezi în continuare ce spune acest document și dacă este încă sau nu o temă de actualitate.

Ce este teoria imigraționistă

Teoria imigraționistă a fost scrisă în 1871 (secolul XIX) de către Robert Rosler și presupunea dovedirea formării poporului la sud de Dunăre și că de fapt primul popor ajuns în România au fost ungurii, așezați pe teritoriul Transilvaniei de astăzi.

RomaniaTV

Cuplul-surpriză al momentului! Mădălina Ghenea şi Sebastian Stan, împreună! Unde şi cum au fost surprinşi cei doi

Observatornews.ro

Cum va fi vremea în luna martie. Temperaturile trec de 20 de grade la finalul săptămânii

De asemenea, în documentul lui Rosler, care a continuat ideile lui Istvan Szamoskozy din sec. XVI acesta a spus că poporul român nu a avut timp să se formeze în 167 de ani, considerând acesta un timp prea scurt pentru formarea unui popor, dacii ar fi fost exterminați ca popor în urma războaielor daco-romane, Dacia ar fi rămas pustie după Retragerea Aureliană, limba română s-ar asemăna cu limba albaneză și de asemenea că românii ar fi un popor de pastori nomazi. Cei care au realizat așa-zisă Teorie a Imigrației nu au adus însă și dovezi la argumentele lor.

Primul care a dorit să combată această teorie a fost Nicolaus Olahus în secolul XVI. Acesta menționa în lucrarea “Hungaria” că românii din Moldova, Țara Românească și Transilvania sunt descendenții coloniștilor români. Mai apoi, Grigore Ureche susținea și el romanitatea în “Letopisețul Țării Moldovei” iar la final de sec. XVIII s-a format curentul numit Școala Ardeleană care era compus din marii oameni ai vremii respective și anume: Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ion Budai Deleanu. Aceștia susțin în lucrarea “Supplex Libellus Valachorum” (1791), cu argumente istorice și lingvistice, originea latină a limbii și a poporului român. Ei afirmă cu tărie originea latină pură a românilor, fiind o exagerare menită să arate noblețea românilor.

Bogdan Petriceicu Hașdeu arată în 1860, în articolul “Perit-au dacii?”, că Imperiul Roman nu avea nici un interes să extermine populația cucerită, deoarece aceasta constituia o importantă forța de muncă.

Numeroase inscripții datând din perioada Daciei romane atesta existența numelor dace alături de cele romane, ceea ce demonstrează o continuitate a populației dace și în timpul stăpânirii romane.

Mai este astăzi o temă de actualitate?

După toate cele întâmplate, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, la finalul secolului XX sub influență sovietică Mihai Roller falsifică istoriografia românilor din perioada 1948-1955 în cartea ”Istoria românilor” după interesele politice ale sovieticilor.

Tema teoriei imigraționiste nu mai este una de actualitate, dezbaterile despre aceasta luând sfârșit odată cu Revoluția din ’89 și instaurarea în statul român a democrației.