Debutează seria de evenimente „Ne vedem la Mitropolie”, la Iași

Luni, 23 mai, începând cu ora 18.00, la Iaşi, Sala „Iustin Moisescu” din cadrul Ansamblului Mitropolitan (corp C2, Cancelaria Eparhială) va găzdui primul eveniment din seria de întâlniri care se vor desfăşura sub genericul „Ne vedem la Mitropolie”.

Organizată de Sectorul de Comunicare și Relații Publice a Arhiepiscopiei Iaşilor, întâlnirea de luni va avea titlul „Cinematografie, mit și ideologie”, la care invitați vor fi prof. univ. dr. Nicu Gavriluță (Facultatea de Filosofie și Ştiinţe Social-Politice din cadrul UAIC Iaşi) şi conf. dr. Dragoș Zetu (Facultatea de Litere din cadrul UAIC Iaşi), iar moderator va fi pr. Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor. Cu acest prilej vor fi lansate și cărțile „De ce ne plac supereroii? Mitologia și simbolistica filmelor Marvel”, autor Nicu Gavriluță, apărută la Editura Polirom, şi „Dincolo de ideologie: James Bond şi femeile”, autor Dragoș Zetu, publicată de Editura Junimea.

Referitor la subiectul propus de cartea „De ce ne plac supereroii? Mitologia și simbolistica filmelor Marvel”, prof univ dr. Nicu Gavriluţă a precizat: „În mitologiile culturilor arhaice și tradiționale, eroii erau prezenți în timp și transfigurau istoria sub semnul absolutului. Interveneau în viața noastră, deși erau semizei sau alte figuri divine. Sacrul era prezent și se camufla în lumea profană. Aceasta din urmă sfârșea uneori prin a fi sanctificată de epifaniile în timp și istorie a unor entități (semi)divine. În schimb, supereroii americani actuali ființează doar pe planul imaginarului social. Sunt figuri compozite care populează filmele științifico-fantastice și ne invită sa trăim satisfăcuți de magia filmului în lumile noastre imaginare.”

Prefaţând întâlnirea de luni în care se va discuta pe seama cărţii „Dincolo de ideologie: James Bond şi femeile”, al cărei autor este, conf. dr. Dragoș Zetu a spus: „Cultura pop, în general, şi cinematografia mainstream, în particular, sunt rareori văzute ca obiecte de studiu academic serioase. Totuşi, o evaluare atentă a unui fenomen cultural precum seria de filme avându-l ca protagonist pe James Bond dezvăluie mecanisme dintre cele mai interesante. Întinsă pe o perioadă de peste 60 de ani (primul film, «Dr. No», apare în 1962), seria surprinde schimbările culturale care au avut loc în toată această perioadă. De pildă, analizând aceste filme, putem urmări ideologiile dominante într-un interval istoric sau altul. Dificultatea unei asemenea analize vine din faptul că, începând cu anii 60 ai secolului trecut, studiile umaniste au fost invadate de diferite curente şi abordări ideologice şi ideologizante care au făcut foarte mulţi adepţi, devenind dominante. Datoria unui critic onest şi echidistant este să revină la un echilibru interpretativ prin debarasarea de politizarea studiilor culturale care a avut loc sub influenţa acestor adevărate «şcoli ale resentimentului», cum le numea reputatul critic literar american Harold Bloom.”

Acest eveniment se doreşte a fi primul dintr-o serie de întâlniri organizate sub genericul „Ne vedem la Mitropolie”, care vor cuprinde, pe lângă lansări de carte şi conferinţe, concerte, proiecții de film sau expoziții, al căror specific să fie rezumat prin trei cuvinte cheie, „prelegeri”, „dialoguri”, „comuniune”, care subliniază ideea de deschidere de la o persoană la dialogul cu o alta și de aici la comuniunea cu ceilalți.