Decizie definitivă în procesul dintre Înalta Curte și Guvern. Restanțele salariale ajung la circa un miliard de euro

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Viitorul Executiv condus de Luca Niculescu s-ar putea confrunta încă de la instalare cu o presiune bugetară majoră. Înalta Curte de Casație și Justiție a obținut o decizie definitivă prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligate să facă demersurile necesare pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, suma totală ridicându-se la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro.

Instanța supremă a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor, menținând hotărârea pronunțată în luna mai de Curtea de Apel București. Decizia este definitivă și executorie, iar autoritățile trebuie să înceapă procedurile pentru alocarea fondurilor în termen de zece zile.

Înalta Curte a învins Guvernul în instanță

Potrivit hotărârii menținute de Înalta Curte, nerespectarea termenului poate atrage penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie, în condițiile stabilite de instanță.

Restanțele provin din drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești, în urma unor majorări aplicate retroactiv. Reprezentanții Înaltei Curți susțin că obligațiile de plată trebuie respectate, indiferent de prioritățile bugetare ale Executivului, și critică refuzul autorităților de a asigura fondurile necesare.

Totuși, procedurile de alocare a banilor nu pot fi demarate înainte de instalarea noului Guvern. Reprezentanții Executivului interimar au explicat că acesta nu poate efectua o rectificare bugetară pentru a acoperi suma solicitată.

În timpul procesului, Guvernul a încercat să conteste obligația de alocare a fondurilor și a sesizat Curtea Constituțională. Pe 7 octombrie, CCR a respins sesizarea ca inadmisibilă, stabilind că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte.

Miza financiară este una considerabilă, iar viitorul Executiv va trebui să identifice modalitatea legală prin care să gestioneze această obligație. Potrivit Înaltei Curți, statul poate recurge fie la plata efectivă a sumelor, fie la alte instrumente legale de stingere a datoriei.