Decizii majore în CSAT. Planuri pentru următorii 20 de ani ai Armatei și analiza prezenței militare americane în România

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), reunit luni la Palatul Cotroceni sub conducerea președintelui Nicușor Dan, a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036 și Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei până în 2044. În cadrul ședinței a fost analizată și prezența militară americană în România, pe fondul revizuirii de către Statele Unite a posturii militare în Europa.

Potrivit Administrației Prezidențiale, pe agenda ședinței s-au aflat „teme privind consolidarea capabilităților operaționale ale Armatei României și adaptarea planificării strategice la noile realități geopolitice”.

„În cadrul ședinței, membrii CSAT au definit direcții de acțiune pentru modernizarea sistemului național de apărare în concordanță cu standardele și exigențele specifice arhitecturii euroatlantice, în contextul evoluțiilor actuale din mediul de securitate regional și global”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Plan de înzestrare a Armatei pentru perioada 2027-2036

Una dintre principalele decizii luate luni este aprobarea Planului de înzestrare a Armatei României pentru următorul deceniu.

Potrivit Președinției, documentul trebuie să coreleze necesarul de echipamente militare cu resursele financiare care urmează să fie alocate apărării pe termen lung.

„Acest document programatic asigură corelarea optimă între necesitățile operaționale de echipamente militare și resursele financiare multianuale alocate apărării. Totodată, Planul facilitează consolidarea capabilităților existente și introducerea altora noi, sustenabile, flexibile și mobile, în măsură să răspundă riscurilor și amenințărilor curente”, precizează Administrația Prezidențială.

CSAT amintește în acest context angajamentul asumat de România, împreună cu ceilalți aliați, la Summitul NATO de la Haga din 2025: creșterea, până în 2035, a cheltuielilor pentru apărare și securitate la 5% din PIB.

Noua țintă NATO este împărțită în două componente: cel puțin 3,5% din PIB pentru cerințele de bază ale apărării și îndeplinirea obiectivelor de capabilități ale Alianței și până la 1,5% pentru investiții conexe, între care infrastructura critică, securitatea rețelelor, reziliența civilă și industria de apărare.

„Creșterea alocațiilor bugetare pentru apărare reprezintă o oportunitate pentru industria de profil din România, care se poate astfel moderniza prin atragerea de tehnologii performante și know-how, inclusiv prin colaborarea cu companii consacrate în domeniu”, susține Administrația Prezidențială.

Program pentru transformarea Armatei până în 2044

CSAT a aprobat și Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044. Documentul transpune în măsuri concrete recomandările din Analiza Strategică a Apărării, aprobată de Consiliu în 2025.

„Nivelul de ambiție al Armatei României este definit de necesitatea descurajării, combaterii și contracarării amenințărilor și provocărilor la adresa integrității teritoriale, a suveranității naționale, a stabilității și a progresului economic, precum și de gestionarea optimă a responsabilităților privind apărarea colectivă”, arată Președinția.

Potrivit sursei citate, rămâne necesară creșterea capacității de luptă a structurii de forțe, ceea ce presupune asigurarea finanțării atât pentru înzestrare, cât și pentru operarea tehnicii și pregătirea militarilor.

„Se menține necesitatea creșterii capacității de luptă a structurii de forțe, ceea ce impune o alocare suficientă a fondurilor pentru toate categoriile de costuri, cu accent pe înzestrare, operare și pregătire pentru luptă”, precizează comunicatul.

CSAT a analizat implementarea programului SAFE

O altă decizie a vizat programul european SAFE. Consiliul a aprobat „Documentul de analiză privind implementarea programului SAFE”, realizat de grupul de lucru interinstituțional constituit la nivelul Guvernului și destinat unor achiziții de capabilități militare.

SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei” este instrumentul UE prin care statele membre pot contracta împrumuturi pentru investiții și achiziții comune în domeniul apărării. Programul are o capacitate totală de creditare de până la 150 de miliarde de euro.

România are aprobat prin acest mecanism un împrumut de maximum 16,68 miliarde de euro. La 26 august 2026, România a primit prima plată, de aproximativ 2,5 miliarde de euro, reprezentând prefinanțarea de 15% din suma totală.

MApN a obținut în aprilie aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru 15 proiecte propuse spre finanțare prin SAFE, care vizează mai multe categorii de echipamente și capabilități militare.

„Toate aceste decizii politice, militare și industriale răspund angajamentelor României pentru protejarea suveranității naționale și consolidarea securității spațiului Aliat”, afirmă Administrația Prezidențială.

CSAT discută prezența trupelor americane în România

O parte distinctă a ședinței a fost consacrată relației militare cu Statele Unite, în condițiile în care Washingtonul își reevaluează desfășurarea forțelor în Europa.

„În contextul în care Statele Unite ale Americii se află în plin proces de revizuire a posturii sale militare în Europa, Consiliul a evaluat stadiul actual și etapele următoare ale dialogului bilateral dedicat prezenței trupelor și capabilități americane în țara noastră”, se arată în comunicat.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat în iunie 2026 o revizuire pe șase luni a desfășurării trupelor SUA în Europa, în contextul în care Washingtonul solicită aliaților europeni să își asume o parte mai mare din sarcina apărării continentului. La sfârșitul lunii august, revizuirea și implicațiile sale au fost discutate de oficiali ai Pentagonului cu aliații NATO.

România găzduiește de mai mulți ani forțe americane, inclusiv în sistem rotațional, precum și infrastructură militară strategică, între care baza de la Mihail Kogălniceanu și sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu.

Administrația Prezidențială transmite că membrii CSAT consideră menținerea și consolidarea posturii militare americane în România drept un element important pentru apărarea Flancului Estic.

„Membrii Consiliului consideră că măsurile vizând consolidarea posturii SUA în țara noastră reprezintă o investiție strategică în securitatea României și un factor esențial pentru descurajarea și apărarea Flancului Estic al NATO și a întregului spațiu euroatlantic”, se precizează în comunicat.

CSAT nu a anunțat deocamdată măsuri concrete privind numărul trupelor americane sau modificarea amplasării acestora. Președinția precizează însă că este în curs o analiză privind sprijinul pe care România îl poate acorda forțelor SUA în calitate de țară-gazdă.

„Elementele specifice ale sprijinului națiunii gazdă (Host Nation Support) oferit de România, adaptat cerințelor operaționale și logistice ale forțelor americane, sunt analizate în prezent în cadrul unui efort interinstituțional care va fundamenta, în perioada imediat următoare, adoptarea unor decizii concrete”, anunță Administrația Prezidențială.