Deputat AUR Iași Cristina-Emanuela Dascălu: educația strategică a României nu poate fi tratată contabil (P)

Reducerea sporului de doctorat provoacă reacții dure în mediul universitar și în zona politică.

Diminuarea sporului pentru titlul științific de doctor a stârnit controverse puternice, atât în universități, cât și în spațiul public. Măsura, justificată de Guvern prin nevoia de reducere a cheltuielilor bugetare, a fost întâmpinată cu proteste simbolice, inclusiv gestul profesorului Cristian Preda, care și-a rupt diploma în semn de nemulțumire.

În acest context, deputatul AUR de Iași, Cristina-Emanuela Dascălu, vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ, critică ferm decizia Executivului și susține că educația nu poate fi tratată ca o simplă variabilă contabilă.

Spor doctorat și comparația cu Occidentul

Premierul Ilie Bolojan a argumentat că reducerea sporului de doctorat face parte dintr-un efort general de echilibrare bugetară, afirmând că „toate sectoarele administrației trebuie să participe la acest efort”. De asemenea, acesta a susținut că sporul pentru doctorat este o practică specifică regiunii noastre și nu se regăsește în statele din vestul Europei.

10:24

Deputatul AUR Iași Cristina-Emanuela Dascălu, „campioana” interpelărilor în Parlament (P)

08:10, 22 Apr 2026

Cristina-Emanuela Dascălu, voce activă în Parlament: lider al interpelărilor și întrebărilor în Camera Deputaților (P)

Deputatul AUR consideră însă că această comparație este incompletă. În opinia sa, dacă România invocă modelul occidental pentru a justifica eliminarea unor beneficii, atunci comparația ar trebui extinsă și asupra nivelului salariilor profesorilor, a finanțării universităților și a condițiilor de cercetare.

Cristina-Emanuela Dascălu subliniază că sporul de doctorat nu reprezintă un privilegiu, ci o formă de recunoaștere a efortului academic susținut. Doctoratul, afirmă aceasta, presupune ani de studiu, cercetare și contribuții științifice reale, iar reducerea acestui drept la o simplă ajustare bugetară transmite un semnal negativ întregului sistem universitar.

Reducere de aproape 47% și reacții în mediul academic

Potrivit datelor prezentate în dezbaterea publică, indemnizația pentru doctorat, plafonată la aproximativ 950 de lei brut, ar urma să fie diminuată la circa 293 de lei net. O astfel de scădere, de aproape 47%, este considerată de reprezentanții mediului universitar o tăiere substanțială, nu o simplă corecție tehnică.

Premierul a declarat că „nu de diplome ducem lipsă, ci de competențe”, argumentând că salarizarea este deja stabilită prin gradul universitar. Cu toate acestea, criticii măsurii susțin că diminuarea sporului de doctorat afectează direct motivația cadrelor didactice și percepția asupra valorii performanței academice.

Deputatul AUR atrage atenția că, dacă România recunoaște existența unui număr mare de profesori și cercetători dedicați, acest lucru trebuie reflectat în politici publice coerente și predictibile. Respectul pentru mediul academic, afirmă aceasta, nu poate rămâne la nivel declarativ.

Educația, investiție strategică sau cheltuială ajustabilă?

Un alt punct ridicat de Cristina-Emanuela Dascălu vizează contextul administrativ din educație, în condițiile în care mandatul ministrului de resort a expirat, iar o numire clară întârzie. În opinia sa, sistemul are nevoie de stabilitate și direcție, nu de soluții temporare.

Deputatul AUR susține că educația trebuie tratată drept investiție strategică în viitorul României, nu ca o zonă din care se pot face ajustări rapide pentru echilibrarea bugetului. Compararea selectivă cu Occidentul, doar în ceea ce privește eliminarea unor beneficii, fără a ține cont de diferențele salariale și structurale majore, riscă să amplifice percepția de inechitate.

În viziunea sa, doctoratul nu este doar o diplomă formală, ci expresia unui angajament față de rigoare și excelență. O Românie puternică, afirmă deputatul AUR, are nevoie de profesori respectați și de cercetători susținuți prin politici consecvente.

Dezbaterea privind sporul de doctorat depășește, astfel, cadrul strict bugetar și deschide o discuție mai amplă despre statutul educației în arhitectura strategică a statului român.