Deputatul S.O.S. România, Simona Macovei, avertizează: „Zeci de mii de domicilii fictive pot decide rezultatul alegerilor din Iași”

Deputatul S.O.S. România, Simona Macovei Ilie, atrage atenția asupra unui fenomen pe care îl consideră „o vulnerabilitate majoră a democrației locale”: numărul uriaș al persoanelor născute în Republica Moldova și domiciliate oficial în județul Iași, dar care nu locuiesc efectiv aici. Pe baza datelor comunicate oficial de Ministerul Afacerilor Interne, Macovei denunță efectele acestor domicilii „doar pe hârtie” asupra alegerilor locale și cere modificări urgente ale legislației electorale.

„Când Iașul votează… fără ieșeni. 132.400 de persoane născute în Republica Moldova pot decide soarta municipiului și a comunelor din județ.
Ministerul Afacerilor Interne a transmis oficial, prin răspuns la interpelarea mea, cifrele pe care nimeni nu a îndrăznit să le recunoască public.
Conform datelor D.G.E.P.:
132.400 de persoane născute în Republica Moldova au domiciliu în județul Iași.
Dintre acestea, 68.871 figurează cu domiciliu în municipiul Iași.
Cifre care, dincolo de dimensiunea lor scandaloasă, produc efecte directe și grave asupra democrației locale — în oraș și în zeci de comune.
PROBLEMA REALĂ: mulți nu locuiesc efectiv în Iași și nici în comunele unde au domiciliu în acte.
Este un adevăr pe care autoritățile îl știu, dar preferă să îl evite: domicilii doar pe hârtie, apartamente în care nu locuiește nimeni, case de la țară unde nu trece nimeni decât… în ziua în care se semnează buletinul, oameni care trăiesc efectiv în Republica Moldova, dar „votează” la Iași.

Acest fenomen nu este o întâmplare.
Este rezultatul unui sistem permisiv, incorect și ușor de manipulat.

IMPACTUL ÎN MUNICIPIUL IAȘI — UN VOT CARE POATE FI DECIS DIN AFARA ORAȘULUI
Primarul Iașului este ales în medie cu aproximativ 60.000–80.000 de voturi.
În municipiu există 68.871 „locuitori în acte” născuți în Republica Moldova.
> Dacă nici măcar jumătate din acest grup nu locuiește efectiv în Iași, rezultatul alegerilor poate fi decis de o populație care nu trăiește în oraș.
O absență masivă la vot din partea acestor persoane înseamnă ceva și mai grav:
> absența poate fi exploatată.
Un vot neexprimat devine vulnerabil.
O masă electorală „inexistentă fizic” poate fi administrată.
Aceasta este breșa reală:
votul celor care nu apar în secție poate fi folosit în locul lor, pentru că nu verifică, nu contestă și nu participă.

IMPACTUL ÎN COMUNE — SCENARIUL ȘI MAI GRAV
În județ sunt comune unde numărul celor născuți în Republica Moldova depășește populația reală a localității.
Exemple concrete:
Scânteia – 7.693 persoane „în acte”
Moșna – 4.773
Cozmești – 3.672
Costuleni – 4.779
Comarna – 1.535
Valea Lupului – 1.759
multe alte UAT-uri din zona limitrofă Iașului ( Popricani, Tomești, Holboca etc.) sunt în aceeași situație.
Aceste cifre sunt atât de disproporționate încât, în unele comune:
> primarul poate fi ales integral de persoane care NU locuiesc în comună.

O realitate dură, dar matematică:
într-o comună cu 2.000 de locuitori reali și 4.000–7.000 de „locuitori în acte”,
câștigă cine mobilizează „actele”, nu oamenii.
Practic:
> ai comună, dar nu ai comunitate.
Ai primar, dar nu ai legitimitate.
Ai voturi, dar nu ai locuitori.

PROBLEMA NU ESTE DESPRE MOLDOVENI.
PROBLEMA ESTE DESPRE LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ, PRIMĂRII ȘI REȚELE CARE FOLOSESC BREȘA.
Cetățenii din Republica Moldova folosesc legal ceea ce România le permite.
Nu ei sunt de vină.
Vinovat este sistemul românesc care:
nu verifică locuirea efectivă,
permite domicilii fictive,
transformă buletinul într-un instrument politic,
și lasă listele electorale vulnerabile la manipulare.
Când mii de persoane au domiciliu într-o casă în care nu locuiește nimeni, problema nu este la cetățean — este la administrație.

SOLUȚIILE SUNT CLARE ȘI URGENTE
1. Reformarea Codului Electoral
– votezi acolo unde LOCUIEȘTI, nu unde ai o adresă în buletin.
2. Verificarea reală a domiciliului
– controale, dovezi de locuire, utilități, prezență reală.
3. Sancțiuni pentru primari
– răspundere penală pentru validarea masivă de domicilii fictive.
4. Audit județean al tuturor UAT-urilor cu creșteri neobișnuite
– cine locuiește de fapt și cine votează doar pe hârtie.
5. Transparentizarea datelor
– comunitățile trebuie să știe câți oameni locuiesc efectiv în localitate.
Județul Iași riscă să fie administrat și condus nu de ieșenii care trăiesc aici, ci de zeci de mii de persoane care există doar în registrele noastre.
Aceasta nu mai este o vulnerabilitate.
Este o captură tăcută a procesului democratic.
Un mecanism prin care voința reală a localităților poate fi deturnată prin domicilii fictive.
Cât timp voi fi în Parlament, voi continua să documentez, să expun și să cer schimbarea legislației.
Ieșenii merită ca viitorul județului lor să fie decis de cei care trăiesc în județ — nu de cei care există doar în acte”, a transmis deputatul S.O.S. România, Simona Macovei Ilie, vicepreședinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții.