Deputatul Silviu Gurlui lansează o ipoteză despre explozia de la CET Iași: „Instalațiile par deja muribunde”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deputatul AUR Silviu Gurlui susține că explozia produsă la CET Iași ar fi putut fi provocată de un contact electric defectuos la un separator de 110 kV, favorizat de umiditate și posibile fluctuații de tensiune. Parlamentarul precizează că este vorba despre un scenariu tehnic personal, construit pe baza informațiilor disponibile, și acuză instituțiile responsabile că nu i-au furnizat datele solicitate pentru clarificarea incidentului.

„Am fost aseară în spațiul de la Radio Iași. Era subiectul exploziei de la CET. Ce vă descriu aici e un posibil scenariu, așa cum îl văd eu, punând cap la cap informațiile care mi-au fost prezentate sau care au ajuns în presă.
Pe separatorul de 110 kV, lama de contact ar fi putut fi veche, oxidată și având un contact imperfect, rezultând micro-spații de câțiva milimetri între lamă și contactul fix. Umiditatea din aer (a plouat în acela zi) ar fi putut scade rigiditatea dielectrică în acea zonă.
În acea zi era posibil să fi fost fluctuații de tensiune. Acesta este și suspiciunea mea. Analizez acea zi și prin prisma deficitului național de energie, a importurilor și a consumului. În perioada respectivă Sistemul Energetic Național se afla sub presiune: centralele de la Cernavodă erau oprite din cauza debitelor scăzute ale Dunării, producția hidro era foarte redusă!, foto minim, eolian minim, cărbune minim, etc, iar acoperirea consumului se baza în bună măsură pe importuri (aproape 50 % din necesarul de consum, la orele 16, era din import!!!).
În astfel de condiții, rețeaua este mai susceptibilă la fluctuații și la supratensiuni de comutație sau de echilibrare.
Din acest motiv am cerut datele caracteristice către Transelectrica și Delgaz Grid. Delgaz Grid a refuzat să mi le trimită, indicând proceduri legale, și mi-a cerut să mă adresez la minister. De la Transelectrica nu am primit răspuns. Nici de la Primărie.

Supratensiunile pe rețeaua de 110 kV pot apărea din mai multe cauze: comutații (deschideri/închideri de întrerupătoare, cuplarea/decuplarea liniilor sau transformatoarelor, reanclanșări), respingere bruscă de sarcină, defecte pe linii învecinate, rezonanțe sau efecte locale în stație.
Pe un micro-spațiu de 1–4 mm nu era nevoie de o supratensiune spectaculoasă pe întreaga rețea. O diferență de potențial de doar câțiva până la 15–20 kV pe acel spațiu ar fi fost suficientă pentru a iniția arcul. O fluctuație de 10–30 % peste valoarea nominală, un vârf de comutație sau o undă indusă ar fi putut genera ușor această diferență locală, mai ales pe un contact deja imperfect. Aerul putea ceda și erau șanse să pornească un arc electric.

02:00, 30 Oct 2026

FOTO Sute de apartamente din Iași încă nu au căldură și apă caldă! CET I funcționează, însă la subsolurile blocurilor instalația a fost afectată

02:00, 26 Oct 2026

FOTO Sute de ieșeni încă nu au căldură și apă caldă! Magistralele au cedat în mai multe cartiere după refacerea presiunii

Arcul s-ar fi putut aprinde și auto-întreține, topind rapid vârful lamei. Curentul din canalul de plasmă poate genera forțe electrodinamice puternice și o presiune locală ridicată. Cel mai probabil aceste forțe puteau deplasa sau smulge lama, deja slăbită mecanic, și ar fi aruncat un capăt al ei pe bara fazei alăturate. S-ar fi putut închide un scurtcircuit franc bifazat.
Apoi, curentul de defect ar fi putut crește brusc. Lama s-a topit și dezintegra în câteva zeci de milisecunde, dar arcul a continuat să conducă prin plasmă. Gazele au avut detentă violentă și ar fi putut produce o undă de șoc care să antreneze fragmente metalice și să transmită vibrații pe bare, izolatori și structuri.
Unda de presiune, fragmentele și tranzițiile de tensiune se putea propaga mecanic și electric spre interior. În celulele de medie tensiune, vechi și fără protecție modernă de arc, contactele s-au deplasat, distanțele de izolare s-au redus și a existat probabilitate să apară arcuri secundare. Plasma și metalul topit au putut trece din celulă în celulă, fiecare nouă celulă fiind alimentată de energia care mai era pe bare, până când protecțiile ar fi deconectat alimentarea.

În mod normal acest arc exterior ar fi putut avea consecințe minime dacă în interior existau sisteme de protecție optice, de presiune sau de detectare a arcului. Senzorii optici detectează lumina arcului în milisecunde și comandă declanșarea rapidă a întrerupătoarelor. Senzorii de presiune sau de arc limitează energia eliberată și împiedică propagarea din celulă în celulă. În absența lor, energia a continuat să alimenteze arcurile secundare până la deconectarea de nivel superior, iar pagubele s-au extins.
Pe când suntem atenți la investiții și luăm măsuri de prevenție? Până când improvizam și riscăm să punem viața oamenilor în pericol, mai ales prin înghețarea spitalelor!? ISU a făcut verificări periodice la acele sisteme de presiguranță? Am să continui interpelările la toate instituțiile. Scopul este unul singur, să cunoaștem ce slăbiciuni avem în sistem ca să găsim soluțiile de prevenție. Dacă trebuie investiții și sunt prioritate, apoi Primăria trebuie să se limiteze la spectacole și evenimente festive, la cheltuieli mai reduse pentru a doza banii aici, la rădăcină acestor instalații care par deja muribunde”, a transmis deputatul AUR Silviu Gurlui.