Deputatul Silviu Gurlui se opune transferului Palatului Culturii din Iași la Primărie: „Aparține patrimoniului național al României”

Deputatul Silviu Gurlui reacționează ferm față de intenția transferării Palatul Culturii din Iași din administrarea statului român către Primăria Municipiului Iași. Parlamentarul consideră că o astfel de măsură ar fi „profund nocivă” și ar contraveni interesului public național, având implicații juridice, patrimoniale și strategice majore.

„În spațiul public a fost avansată intenția transferării Palatului Culturii din Iași din administrarea statului român, prin Ministerul Culturii, în jurisdicția Primăriei Municipiului Iași. O asemenea inițiativă este profund nocivă din punct de vedere juridic, instituțional, patrimonial, tehnic și strategic și contravine interesului public național.

Palatul Culturii este monument istoric clasat în categoria A – de importanță națională și internațională – aflat în domeniul public al statului român. Regimul juridic al acestor bunuri este unul de protecție sporită, consacrat constituțional prin art. 136 alin. (2) și (4) din Constituția României, care consacră caracterul inalienabil al bunurilor din domeniul public și obligativitatea administrării acestora în interes public general. Palatul Culturii nu reprezintă un bun de interes local, conjunctural, ci un reper identitar, istoric și cultural al României.

15:21

Prof. univ. dr. Silviu Gurlui, mesaj emoționant după decesul colegului său, Radu-Paul Apetrei

02:00

Concert caritabil de muzică bisericească la Palatul Culturii din Iași. Donațiile vor merge la o familie defavorizată cu patru copii

Palatul Culturii este sediul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, instituție publică de cultură aflată în subordinea Ministerului Culturii, cu tradiție din anul 1955, care administrează un patrimoniu de peste 120.000 de bunuri culturale mobile, incluzând piese clasate în categoriile Tezaur și Fond. În Palatul Culturii funcționează muzee de rang național – Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Moldovei și Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” – care formează un ecosistem muzeal complex, cu funcții de cercetare, conservare, restaurare și educație culturală. Acest sistem este gestionat de profesioniști ai patrimoniului, iar structura integrată reprezintă o garanție instituțională pentru protecția și valorificarea coerentă a patrimoniului cultural național. Orice fragmentare sau desprindere administrativă a Palatului Culturii ar afecta coerența instituțională și capacitatea de management unitar.

Palatul Culturii a fost restaurat printr-o investiție strategică majoră asumată de statul român, în valoare de peste 26,4 milioane euro, finanțată în proporție de 80% prin împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și 20% din bugetul de stat. Această investiție publică majoră generează obligații pe termen lung ale statului român privind protejarea, administrarea și conservarea monumentului. Transferul ulterior în administrare locală ar relativiza aceste garanții și ar contraveni principiului stabilității raporturilor juridice și al protecției investițiilor publice strategice.

Regimul juridic al monumentelor istorice de categoria A, consacrat prin Legea nr. 422/2001, impune statului obligații directe privind integritatea, conservarea, restaurarea și administrarea adecvată. Delegarea administrării către o autoritate locală, supusă ciclurilor electorale și constrângerilor bugetare locale, introduce riscuri structurale majore:

(i) risc financiar, prin vulnerabilizarea finanțării în funcție de bugetele locale;
(ii) risc de comercializare și exploatare comercială a spațiilor culturale, prin presiuni de evenimentizare, festivalizare și utilizări improprii;
(iii) risc de politizare a patrimoniului, prin utilizarea Palatului Culturii ca instrument de imagine și capital electoral;
(iv) risc de compromitere a funcțiunii muzeale și a condițiilor de conservare;
(v) risc de fragmentare instituțională și de slăbire a managementului profesionist al patrimoniului.

Palatul Culturii are, totodată, particularități tehnice și structurale excepționale, fiind realizat la începutul secolului XX după proiectul arhitectului I. D. Berindei, cu soluții constructive specifice epocii, care impun monitorizare, întreținere și intervenții de specialitate permanente. Clădirea adăpostește elemente patrimoniale unicat – ceasul din turn și carillonul istoric, vitralii, mozaicuri, scări monumentale și decorații originale – care necesită condiții stricte de conservare și exclud presiuni de utilizare intensivă pentru evenimente comerciale sau politice.

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași derulează proiecte europene și parteneriate internaționale care presupun stabilitate juridică și instituțională. Modificarea regimului de administrare poate afecta eligibilitatea pentru finanțări, poate genera corecții financiare și poate afecta credibilitatea României în plan internațional.

Personalul de specialitate – muzeografi, cercetători, restauratori, conservatori – reprezintă o resursă profesională strategică pentru protejarea patrimoniului cultural național. Orice fragmentare instituțională riscă pierderea expertizei și afectarea calității actului cultural și științific.

În acest context, un memoriu semnat de o parte semnificativă a personalului din cadrul Palatului Culturii și al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași este în curs de finalizare și va fi înaintat Ministerului Culturii și instituțiilor abilitate, exprimând îngrijorări profesionale legitime față de consecințele unui eventual transfer în administrare locală.

Poziția mea este fermă: colaborarea între autoritățile centrale și autoritatea locală este legitimă și necesară pentru promovare culturală, turism și proiecte comune. Transferul de proprietate sau de administrare a unui monument istoric de categoria A din domeniul public al statului către o autoritate locală este inacceptabil.

Palatul Culturii aparține patrimoniului național al României.

Protejarea sa trebuie să rămână o responsabilitate directă a statului român.

Voi face toate demersurile necesare pentru ca acest fapt să fie cunoscut tuturor instituțiilor din România care au rol decizional sau de formare a opiniei publice, în vederea consolidării conștiinței identității culturale și naționale, precum și a recunoașterii valorii patrimoniale reale”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.