Deputatul Silviu Gurlui trage un semnal de alarmă asupra barajelor vechi și golirii necontrolate

Deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui, avertizează asupra riscurilor generate de golirea barajelor Vidraru și Paltinu, subliniind lipsa unei monitorizări științifice adecvate și necesitatea unor reguli clare pentru mentenanța și siguranța structurilor hidrotehnice vechi.

„În una dintre ședințele Comisiei de Mediu, pe când doamna ministru prezida comisia din care făceam parte, au fost prezenți mai mulți invitați, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Mediului. Am cerut clarificări privind activitatea lor: cum măsoară, cum procedează, fac cercetare? Răspunsul primit a fost unul de pus în ramă: „La APM este interzisă cercetarea!” La această replică am rămas efectiv „ca la dentist”, dar mi-am revenit repede din knockout și pun o a doua întrebare: cum adică nu faceți cercetare? Atunci, cum măsurați și cui folosește ceea ce măsurați, dacă nu căutați să înțelegeți ce măsurați, unde, cum, când, etc.? Ca să știți ce măsuri să luați.
Răspunsul nu a mai venit, pentru că doamna președintă de comisie (dna Buzoianu) s-a grăbit să închidă brutal dialogul. Pentru că întrebarea mea „nu-și avea locul”! Am simțit că eram din alt film și că locul meu în comisie era unul pur decorativ.

Și iată acum situația barajelor golite. Ce efecte sunt? Vor fi alte consecințe?
Golirea barajelor Vidraru și Paltinu trebuia făcută controlat, în termene clare, cu monitorizare științifică permanentă și cu scenarii tehnice bine definite.
La barajele din beton în arc, vechi de peste 50–60 de ani, orice golire potențial poate afecta echilibrul forțelor interne, regimul de umiditate, temperatură (lipsa apei aduce diferențe termice, gradienți termici) deformațiile structurale și modul în care materialele îmbătrânite reacționează. Din care motiv se face monitorizare riguroasă.
Lipsa apei poate produce modificări vizibile și invizibile:
-dispar presiunile hidrostatice care mențineau barajul în regim stabil;
-apar tensiuni inverse, care pot determina o arcuire elastică spre amonte;
-schimbările de umiditate și temperatură afectează betonul și rosturile;
-se activează microfisuri care, în timp, pot deveni fisuri reale.

În plus, orice intervenție de decolmatare trebuie făcută cu prudență:
-să nu fie destabilizate fundațiile,
-să nu fie alterat regimul de sprijin lateral,
-să fie analizate efectele asupra versanților și cuvetei lacului,
-să existe instrumentație activă: pendule, piezometre, senzori de deplasare.
Dar realitatea este că barajele nu mai sunt cele proiectate în anii ’60–’70:
-elasticitatea betonului și a oțelului din armături s-a modificat,
-structura are alte proprietăți decât în proiect,
-vechimea de peste jumătate de secol schimbă modul în care reacționează la golire, la variații de temperatură, la cicluri succesive de umplere–golire.

De aceea, România are nevoie urgentă de:
-reguli clare și obligatorii pentru golirea controlată a barajelor, cu viteze maxime admise și opriri tehnice la cote prestabilite;
-cercetări periodice și reale, nu doar inspecții vizuale: scanări de microfisuri, monitorizare instrumentată, modele numerice moderne;
-un program național de mentenanță și siguranță pentru toate barajele vechi, care să includă evaluare structurală, scenarii de risc, verificarea elasticității betonului îmbătrânit și testarea armăturilor.
Problema este că suntem deja pe o pantă periculoasă. Investițiile în România lipsesc de zeci de ani. Sunt operații necesare de mentenanță, de modernizare, de investiții reale.
Din ceea ce se observă, s-a făcut doar atât cât să nu se observe nimic!
Iar în aceste zile culegem roadele.
Instalații vechi, vane, etc care nu mai răspund condițiilor tehnice de proiectare, sunt îmbătrânite și vulnerabile.
Albiile râurilor sunt afectate de excavări suspecte, de industrii ale construcțiilor care par să facă modificări abuzive.
Defrișări, soluri neîntreținute, intervenții fără fundament științific — toate acestea duc la aluviuni majore, cu o compoziție chimică potențial modificată, care schimbă consistența sedimentației, flora acvatică și întreg echilibrul ecosistemelor”, a transmis deputatul AUR de Iași Silviu Gurlui.