Dezbatere inedită, la Iași: o incursiune în antropologia patrimoniului

O nouă dezbatere inedită la Palatul Culturii din Iași! Aceasta este intitulată „Loc, materialități și memorie: o incursiune în antropologia patrimoniului”. Concret, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași organizează miercuri, 6 iulie 2022, ora 18.00, la Palatul Culturii din Iași, o discuție–călătorie despre noi, rădăcinile noastre și ce mai poate fi declinat sau recuperat pentru rădăcinile copiilor noștri. Dezbaterea are loc în cadrul expoziției „Ștefan Câlția. Obiectele restaurării”

„Loc, materialități și memorie: o incursiune în antropologia patrimoniului”. Sub această egidă, Complexul Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași organizează miercuri, 6 iulie 2022, ora 18.00, la Palatul Culturii din Iași, o discuție–călătorie despre noi, rădăcinile noastre și ce mai poate fi declinat sau recuperat pentru rădăcinile copiilor noștri. Dezbaterea are loc în cadrul expoziției „Ștefan Câlția. Obiectele restaurării”, invitata acestui eveniment fiind Monica Stroe, antropolog, inspirată de rezultatele unei cercetări derulate în Șona, satul copilăriei pictorului.

RomaniaTV

Bombă în showbiz! Botezatu și-a făcut iubită cu 40 de ani mai mică decât el. Nicolle e model și are 18 ani: Am educat-o bine

Observatornews.ro

Prima victimă majoră din România, după tarifele impuse de Trump: companie cu 5.000 de angajaţi

O dezbatere într-un cadru în care publicul se va putea bucura de frumusețea locului românesc reimaginat de artistul Ștefan Câlția

Expoziția „Ștefan Câlția. Obiectele restaurării” este organizată de Asociația Galeria „Artep”, având drept parteneri Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Artă, Fundația Ștefan Câlția și Galeria Posibilă.

„Antropologie și Patrimoniu sunt două noțiuni complexe, aproape greu de înțeles atunci când ne stă mintea doar la vacanță. Dar ce-ar fi dacă am descompune «antropologie» în obiceiuri, șezători, tradiții recuperate sau perpetuate, nuntă, botez, înmormântare. Și «patrimoniu» îl putem dezvolta ca șură, ladă de zestre, cuptor de pâine, băncuță. Atunci se simplifică totul. Aproape că ne putem începe vacanța la o discuție despre obiceiuri păstrate la sat și obiecte simple, dar fabulos recuperate, care sunt reprezentative pentru viața comunităților mici”, declară Monica Stroe.

Această dezbatere va avea loc într-un cadru în care publicul se va putea bucura de frumusețea locului românesc reimaginat de artistul Ștefan Câlția, prin intermediul creațiilor sale etalate, până pe 10 iulie 2022, la Muzeul de Artă din Iași.

Ștefan Câlția (n. 15 mai 1942, Brașov, România) este un pictor român

Ștefan Câlția s-a născut la Brașov la 15 mai 1942, fiind al doilea copil din cei șase ai lui Aurel și ai Paraschivei, născută Stinghe. Curând, după aceea, familia s-a mutat la Făgăraș. Și-a petrecut o mare parte a copilăriei la Șona, satul bunicilor, situat pe malul drept al Oltului, lângă Făgăraș, spațiu geografic și afectiv ce va fi prezent, în diverse moduri, și în arta sa. Între anii 1955–1963, urmează cursurile Liceului de Arte Plastice și Muzică din Timișoara, avându-l ca profesor pe graficianul Julius Podlipny. Între anii 1964–1970, este student al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, absolvind ca șef de promoție, la clasa Profesor Corneliu Baba. A fost coleg cu nume importante ale artei plastice românești: Cornel Antonescu, Zamfir Dumitrescu, Mihai Cizmaru, Sorin Ilfoveanu și Sorin Dumitrescu.

A făcut parte, alături de Zamfir Dumitrescu, Sorin Ilfoveanu, Cornel Antonescu, Wanda Mihuleac, Victor Teodorov, Mihai Buculei, Napoleon Tiron, Bata Marianov, Florin Codre, Ovidiu Buba și Tereza Panelli, din generația de aur a Institutului de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” din București, generație despre care se poate spune că a intrat deja în istoria artei. S-a încadrat în genul picturii realismului fantastic (realism magic), fiind, probabil, cel mai important reprezentant al acestui gen. Teme principale: insula, zborul (mai exact plutirea, făcând legătura dintre gând – ce înseamnă a merge prin și pe deasupra lucrurilor – și materia tangibilă). Se consideră pictor al cerului. Acoperă tema compozițiilor cu figuri umane. Povestea este importantă, se reflectă în compoziții concepute clasic, tipic compozițiilor de artă plastică fără elemente decorative.

Abordează două moduri: personajul uman, mic, într-un mediu amplu și personajul uman în relație armonică cu mediul, ducând prin elemente simbolice povara propriei vieți. Cromatica tipică de pictor aduce imaginea unor game ample, cuprinzând tot spectrul cercului cromatic. Optează clar, în toate lucrările din întreaga sa evoluție, atât pentru contrastul închis/deschis, cât și pentru contrastul cald/rece, simultan, în fiecare lucrare. Maestru al subordonării compoziționale, relevă centrii de interes cu ușurință și determinare. Astfel, dezbatere inedită, la Iași: o incursiune în antropologia patrimoniului.