Dezbatere publică la Iași privind planurile-cadru pentru învățământul liceal! Ministrul Educației, Daniel David, va fi prezent la UAIC

Iașul devine epicentrul educației pe 25 februarie 2025, când Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” va găzdui una dintre cele mai importante dezbateri publice despre viitorul învățământului liceal.

Planurile-cadru propuse de Ministerul Educației vor fi analizate în prezența profesorilor, elevilor și părinților, în încercarea de a contura un sistem educațional mai adaptat nevoilor actuale.

RomaniaTV

S-au aflat PRIMELE echipe eliminate la Asia Express! Înainte să plece se lăudau că vor câștiga competiția. Cine a rămas în cursă!

Observatornews.ro

Crater uriaș pe unul dintre cele mai circulate drumuri din țară. Autobuzele cu turişti ar putea agrava lucrurile: "Oricând poate pleca la vale"

O dezbatere publică esențială pentru învățământul liceal, la Iași

În Aula „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, profesori, elevi, părinți și reprezentanți ai autorităților educaționale vor avea ocazia să își exprime punctele de vedere privind modificările planurilor-cadru pentru liceu, pe data de 25 februarie 2025, începând cu ora 16:00. Acest eveniment face parte dintr-o serie de întâlniri naționale organizate de Ministerul Educației, care au loc în marile centre academice ale țării, București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

02:00, 28 Feb 2025

FOTOPropuneri după dezbaterea de la Iași, privind noile planuri-cadru cu ministrul Educației, Daniel David! Profesorii cer corectări: „Cred că se vor schimba lucruri în urma acestor întâlniri”

02:00, 27 Feb 2025

FOTOProfesorii, între speranță și scepticism, după dezbaterea de la Iași privind noile planuri-cadru, cu ministrul Educației, Daniel David: „Vrem ca elevul să poată să își aleagă ușor drumul universitar”

Un punct sensibil în această dezbatere îl reprezintă soarta unor discipline esențiale precum istoria, geografia și latina. De-a lungul anilor, acestea au fost adesea supuse unor schimbări de statut, iar deciziile legate de reducerea orelor sau eliminarea lor din lista materiilor obligatorii au generat reacții puternice din partea comunității academice.

În acest context, profesorii de istorie și geografie au cerut insistent păstrarea unui număr suficient de ore pentru aceste discipline, argumentând că ele contribuie la formarea unei identități culturale solide și la dezvoltarea gândirii critice a elevilor.

În același timp, noile planuri-cadru propuse de Minister presupun și eliminarea fizicii, chimiei și biologiei din setul materiilor obligatorii pentru liceenii de la profilul Real. La specializarea Matematică-Informatică, fizica va avea doar două ore pe săptămână, iar chimia și biologia vor fi reduse la câte o oră în cadrul Curriculumului de specialitate. În cazul specializării Științe ale Naturii, fiecare dintre aceste discipline va avea câte trei ore pe săptămână, dar fără a mai fi incluse în categoria materiilor obligatorii.

Critici dure la adresa ministrului Educației, Daniel David

Dezbaterea de la Iași face parte dintr-o serie de întâlniri organizate la nivel național, menite să ofere un cadru de discuție între profesori, elevi, părinți și experți în educație. Unul dintre cei care și-au exprimat deja poziția cu privire la aceste schimbări este Sergiu Enea, Inspector Școlar General Adjunct ISJ Iași și profesor doctor la Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos.

„Nu îmi este foarte limpede, în acest moment, cine a stat la baza elaborării acestor planuri-cadru sau care sunt criteriile necesare pentru a transforma acest sistem. Dacă am traduce sistemul de învățământ românesc într-o afacere, ar fi o afacere falimentară totală, pentru că aici este un subiect despre ce criterii de performanță dorim noi să avem în învățământ”, a declarat Sergiu Enea, Inspector Școlar General Adjunct ISJ Iași.

Una dintre cele mai vehemente intervenții îi aparține profesorului dr. Tiberius Părpăuță, de la Colegiul Economic Administrativ Iași, care a transmis un mesaj direct ministrului Educației, Daniel David.

„Vreau să mă adresez domnului ministru, domnului psiholog Daniel David, și să mă asculte cu mare atenție, pentru că sunt niște lucruri din suflet. În primul rând, vreau să spun că aveam foarte mari așteptări de la domnia sa, un om citit, cu un CV impecabil, și bineînțeles, vine din mediul universitar, de unde sunt mari așteptări. Cred că ar fi trebuit să facă, din punctul meu de vedere, măcar trei lucruri pentru profesorii care au suportat în pandemie atâtea nedreptăți. În primul rând, cred că ar trebui să-și ceară scuze elevilor și părinților pentru ceea ce s-a întâmplat cu școala românească în pandemie. Sigur că multe din decizii nu i se pot imputa lui, dar are determinarea și pregătirea încât să-și asume și aceste lucruri. A doua chestiune, și mă doare foarte tare: în perioada pandemiei, Ministerul Educației a pierdut din titulatură un termen esențial, «Național». Nu se mai numește Ministerul Educației Naționale și vrem să știm și noi de ce. A treia chestiune privește mii de profesori din mediul universitar și preuniversitar. Ministerul trebuie să își ceară iertare profesorilor de excepție, cărora le-a făcut o mare nedreptate retezându-le un drept câștigat în condiții perfect legale. Mă refer la toți colegii mei care au obținut titlul științific de doctor în anii ’90 și 2000, și care, în timpul mandatului ministrului Câmpeanu, s-au trezit, după 20 de ani, că nu se mai pot bucura de un titlu câștigat legal. Ne-am trezit dintr-odată cu aceste planuri-cadru. S-a spus că nu sunt cunoscute persoanele care au lucrat la ele și cele care și-au dat ulterior avizul. Noi îi avem exact pe cei care și-au dat avizul, și câțiva dintre ei sunt: Coaliția pentru Educație, World Vision, Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică, Asociația Școlilor Particulare (ASP), Școala de Valori, Fundația Noi Orizonturi, Fit for Future, Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, Federația Patronală Concordia. Eu nu mi-am permis să dau sfaturi medicilor sau celor din alte domenii. Nu înțeleg ce caută acești oameni în educație. Care a fost rațiunea pentru care au dat acceptul pentru aceste planuri-cadru?”, a spus Tiberius Părpăuță, profesor de istorie la Colegiul Economic Administrativ Iași.

Florin Alexandru Platon, președintele SSIR Iași și fost decan al Facultății de Istorie din Iași, a subliniat importanța acestui proces.

„După părerea mea, această dezbatere este foarte potrivită. Este normal ca programele-cadru să fie puse în dezbatere publică, iar diferitele opinii să fie colectate și discutate. Definitivarea lor depinde de acest lucru. Consider că este o chestiune foarte bună și, cu cât sunt mai mulți factori din învățământul universitar și preuniversitar consultați, cu atât programele acestea pot fi îmbunătățite. Toată discuția care va avea loc în jurul lor cred că va fi benefică pentru îmbunătățirea acestor programe”, a declarat Florin Alexandru Platon, președintele SSIR Iași.

Impactul dezbaterii și prezența oficialilor

Un alt aspect important al întâlnirii de la Iași este prezența oficialilor Ministerului Educației. Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași, a ridicat un semn de întrebare cu privire la participarea ministrului Daniel David.

„Categoric vom fi acolo, însă rămâne de văzut dacă va fi și ministrul Educației, Daniel David. Sigur vor veni cei din Minister, dar nu știu dacă va veni și personal domnul ministru. Această dezbatere va avea un impact, pentru că, cel puțin până în prezent, mi se pare că sunt deja contraargumente puternice care au dus la schimbarea unor lucruri în aceste planuri-cadru”, spune Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași.

Dezbaterea de la Iași reprezintă un moment esențial în procesul de reformă educațională. Cadrele didactice, elevii și părinții sunt invitați să participe activ, să își exprime punctele de vedere și să contribuie la conturarea unui sistem de învățământ mai echilibrat și mai adaptat realităților actuale.

După seria de dezbateri naționale, Ministerul va analiza toate propunerile și va prezenta varianta finală a planurilor-cadru, în luna mai 2025. Implementarea noii structuri educaționale este prevăzută pentru anul școlar 2026-2027, urmând ca prima generație de elevi să susțină Bacalaureatul, conform noilor planuri, în 2030. Până atunci, consultarea publică rămâne deschisă, iar vocile celor implicați în educație sunt mai importante ca oricând. Următoarea dezbatere va avea loc la Timișoara, pe data de 4 martie 2025.

Dezbaterea de la Iași despre viitorul învățământului liceal promite să fie una dintre cele mai intense, având în vedere interesul crescut al profesorilor și al elevilor din regiune.