Dezvăluiri despre situația care a provocat disputa anului 2019 în învățământul românesc. Acestea sunt făcute de un important specialist din Iași

Publicarea, în urmă cu câteva săptămâni, a rezultatelor testelor PISA la nivel de România a provocat disputa anului 2019 în învățământul preuniversitar românesc. În acest context, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști pe această zonă, prof. univ. dr. Constantin Cucoș, directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut o analiză pertinentă în domeniu. De precizat că acesta a ținut să reliefeze faptul că nu profesorii trebuie acuzați în fața acestei stări de fapt. Mai mult, universitarul face referiri și la modul în care abordează această problemă inclusiv actualul ministru al Educației, Monica Anisie.

Rezultatele testelor PISA la nivel de România au provocat disputa anului 2019 în învățământul preuniversitar românesc. Plecând de la toate acestea, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști pe această zonă, prof. univ. dr. Constantin Cucoș, directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut o analiză pertinentă în domeniu. De menționat că Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (Programme for International Student Assessment – OECD/PISA) este o evaluare standardizată internațional. Asta cu scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiți elevii de 15 ani să facă față provocărilor vieții active sau vieții educaționale, fie că se vor confrunta curând cu piața muncii, fie că își vor continua studiile.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

CÂŞTIGĂTOR MASTERCHEF 2024. S-a rupt tradiţia, cum s-a luat premiul de 75.000 de euro. Scandal uriaş cu Bontea, Dumitrescu şi Scărlătescu

E necesară o regândire a modului în care se face formarea viitorilor dascăli

De precizat că acesta a ținut să reliefeze faptul că nu profesorii trebuie acuzați în fața acestei stări de fapt. Mai mult, universitarul face referiri și la modul în care abordează această problemă inclusiv actualul ministru al Educației, Monica Anisie. „Va urma, desigur, schimbarea formulei de pregătire inițială a profesorilor. Cea actuală, binecunoscută, prin modulul psihopedagogic, cu două niveluri, ce se vrea înlocuită cu masteratul didactic, invocat de ultima lege a educației, schimonosită, între timp, la «chip și înfățișare», prin nenumărate ordine de ministru. Că trebuie schimbată modalitatea de pregătire, este adevărat. Ca unul situat «în interior», realizez slăbiciunile acestei formule, de mult timp depășite – nu intru acum în amănunte. Mă tem că trecerea la formula masteratului didactic nu se poate face în câteva luni, mandatul limitat și presiunea atâtor probleme acumulate în sistem nu vor permite această modificare. Introducerea unei noi formule de pregătire a viitorilor profesori ar presupune o schimbare din temelii a structurii învățământului superior ca atare, ceea ce atrage dupa sine o altă filosofie și normativitate legislativă, ce pot fi asigurate în următorul ciclu electoral, după alegerile din 2020, inclus printr-o nouă lege a educației, asumată de viitoarea majoritate parlamentară”, arată prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

Despre „faimoasele” teste PISA. „Nu cred, în ruptul capului, că populația educațională din România este mai prejos «sau mai presus» decât cea din alte părți”

Punctul fierbinte, abordat de universitarul de la „Cuza”, are în prim-plan situația apărută după ce, pe 3 decembrie, 2019 au fost anunțate rezultatele la testele PISA. „Îngrijorătoare rezultate, ciudată treabă, pentru învățământul nostru. Nu că dispozitivul evaluativ PISA ar fi infailibil, adecvat sau cuplat la «tradiția» învățământului românesc, dar ceva fiori trebuie să apară pe «spinarea» noastră predispusă spre înțelegere, chiar «înclinare». Normal, nu ministeriatul prezent – încă vaporos, incomplet, indecis – este vinovat de ceea ce s-a acumulat în timp. Evaluarea enunțată arată că suntem «paraleli cu ceea ce se așteaptă de la educație, așa cum este înțeleasă aceasta la nivel internațional. Nu cred, în ruptul capului, că populația educațională din România este mai prejos «sau mai presus» decât cea din alte părți. Doar că ea nu are ca țintă aceleași obiective (căi curriculare, obiective evaluative) ca și ceilalți competitori. Dacă li s-ar prescrie elevilor (ca sarcini, modalități de realizare), să zicem, să ajungă pe Lună în doi timpi și trei mișcări, sunt sigur că elevii noștri ar activa sau demonstra astfel de competențe. Dar ce să-i faci, că noi am «înlemnit» într-un altfel de orizont al devenirii! Că suntem mai «tradiționaliști», mai «clasici». Că ne situăm, ca proiect și obiective, în «alt film»!…”, a completat specialistul.

„Formarea profesorilor, o boală grea a sistemului”

Corelat cu testele PISA, prof. univ. dr. Constantin Cucoș arată că unul dintre cele mai importante aspecte ce țin de învățământul românesc e legat de formarea profesorilor. „Referitor la formarea profesorilor, o boală grea a sistemului, abordarea trebuie să fie integrativă, deschisă, flexibilă. Pregătirea precară a unei marI părți a corpului didactic este cauzată nu numai de formula instituțională prezentă de pregătire – inițială sau continuă, ci și de alți factori de natură socială, economică, culturală ce exced intervențiilor sau atribuțiilor ministerului specific. Revizuirea strict sectorială, prin invocatul masterat didactic, nu va conduce la îmbunătățiri semnificative dacă este neglijat restul componentelor învățământului. Există riscul ca «răul» prezent (prin modulul psihopedagogic) să se transforme în «mai răul» de mâine (prin masteratul didactic), dacă ne centrăm pe schimbări punctuale, secvențiale. Odată cu introducerea unei noi formule de pregătire «prin pilotări și monitorizări corespunzătoare» trebuie intervenit și la nivel curricular, strategic, procesual, evaluativ, deontologic etc. Să nu ne imaginăm că masteratul didactic devine formula miraculoasă de salvare a învățământului românesc. Se cer schimbări mult mai extinse și radicale, ceea ce presupune timp, viziune, determinare și continuitate de intervenție în plan legislativ, instituțional, procesual”, a conchis directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.