Daniel Ortega a anunțat că Nicaragua nu va mai organiza alegeri, consolidând o dictatură familială represivă. Liderul autoritar în vârstă de 80 de ani, aflat la conducerea țării din 2007, a marcat o escaladare dramatică a regimului său prin decizia de a elimina complet scrutinurile viitoare, invocând prevenirea revenirii opoziției la putere. Această evoluție radicală legată de viitoarele alegeri în Nicaragua confirmă transformarea statului într-o autocrație închisă.
Anunțul a fost făcut duminică, în timpul ceremoniei oficiale prilejuite de cea de-a 47-a aniversare a revoluției sandiniste din 1979, moment în care Ortega însuși a contribuit la răsturnarea dictaturii lui Anastasio Somoza. Cu toate acestea, criticii și analiștii internaționali subliniază că această mișcare consfințește transformarea statului într-o dictatură familială în toată regula, condusă alături de soția sa și „co-președintele” Rosario Murillo.
Un zid legislativ împotriva democrației și a opoziției
În cadrul discursului său susținut în fața a mii de funcționari publici, președintele nicaraguan a explicat clar direcția regimului privind anularea oricărei competiții electorale:
„Nu vor mai fi alegeri aici, astfel încât ei [partidele de opoziție] să poată încerca să preia guvernul, să preia puterea.”
Referindu-se la măsurile legislative pe care intenționează să le adopte în colaborare cu Adunarea Națională pe care o controlează total, Ortega a adăugat:
„Vom colabora cu Adunarea Națională și cu instituțiile relevante la elaborarea unor legi, pentru că avem nevoie de legi care să construiască un zid, o barieră împotriva loviturilor de stat și a trădătorilor care își vând țara.”
Această decizie privind sistarea oricăror alegeri în Nicaragua vine în contextul în care anul viitor erau programate noi scrutinuri. În pofida faptului că opoziția fusese deja decimată prin scoaterea în afara legii a partidelor și închiderea candidaților în timpul campaniei din 2021, regimul a decis să elimine complet simulacrul electoral de temeri că orice deschidere ar putea amplifica nemulțumirile populare. Analiștii avertizează că această abolire totală va adânci izolarea internațională a țării din America Centrală.
Contextul represiunii și al crizelor politice
Tiziano Breda, analist senior pentru America Latină la ONG-ul Armed Conflict Location and Event Data, a subliniat gravitatea situației:
„Prin această decizie, Ortega și Murillo au pecetluit tranziția țării către o dictatură familială în toată regula.”
Breda a adăugat:
„Ortega și Murillo se tem, evident, de ideea că cea mai mică deschidere politică ar putea crea condițiile pentru ca disidența să se manifeste și să le amenințe puterea, ceea ce sugerează, eventual, că sprijinul lor intern deja slab scade și mai mult. Prin urmare, în loc să organizeze alegeri trucate, au optat pentru eliminarea completă a competiției electorale.”
De asemenea, în discursul său, Ortega a atacat vehement Statele Unite pentru operațiunea din ianuarie care l-a vizat pe dictatorul venezuelean Nicolás Maduro:
„Cu toată puterea lor, au luat cu asalt palatul prezidențial, unde se aflau Nicolás și soția sa, Cilia [Flores]. Au ucis toți membrii forțelor de securitate de acolo – majoritatea erau cubanezi – și i-au luat pentru a-i închide în SUA. Este monstruos.”
Regimul de la Managua a continuat seria abuzurilor grave împotriva drepturilor omului: zeci de prizonieri politici se află în detenție, sute de cetățeni au fost deposedați de cetățenie, mii de ONG-uri, zeci de universități și instituții media au fost închise. Presiunea internațională din partea ONU, a SUA și a numeroși lideri globali rămâne ridicată, în special după moartea în detenție a liderului indigen Brooklyn Rivera.