Dispecerii de la CTP Iași cer salarii mai mari de la companie! Angajații refuză să elibereze carduri de călătorie dacă fișa postului nu este actualizată

Ăsta e, sincer, un exemplu clasic de „vrem mai mult de la tine, dar fără să-ți dăm nimic în plus”.

CTP Iași introduce un sistem nou, cu carduri, case de marcat, calculatoare, imprimante speciale, bonuri fiscale — adică responsabilități suplimentare, muncă în plus, răspundere mai mare (inclusiv fiscală), interacțiune directă cu bani și cu clienți nemulțumiți. În același timp, nu există:

– actualizare de fișă a postului, deși Codul Muncii cere clar asta când apar atribuții noi;
– discuție reală despre salariu, deși se schimbă natura muncii;
– analiză a condițiilor de muncă, deși tonetele sunt deja înghesuite și prost gândite.

Mesajul transmis de CTP Iași prin vocea lui Carmen Ghercă e, în esență, tehnic și rece: se vorbește despre proiect, despre OUG 28/1999, despre renunțarea la bilete pe hârtie, despre dotarea cu case de marcat, dar nu există niciun angajament clar față de oameni. Singura frază care atinge subiectul este:

> „Orice modificare a atribuțiilor unui salariat se face prin actualizarea fișelor de post.”

Formularea asta sună mai degrabă ca o frază de manual, nu ca o garanție. Nu spune când, nu spune cum, nu spune dacă va exista și o compensare salarială. E o declarație „corectă” juridic, dar complet goală de conținut pentru cine stă în tonetă, în frig sau în căldură, pe 2.800–3.000 de lei, și află din scurt că va mai face și muncă de casier, și de operator carduri, și de responsabil fiscal.

Problemele sunt clare:

– Muncă nouă, fără recunoaștere
Atribuții noi = responsabilitate nouă. Asta înseamnă timp, stres, erori posibile, bani gestionați, clienți nervoși. Fără actualizare de fișă a postului și fără mărire de salariu, totul se traduce prin: „fă mai mult pe aceeași bani”.

– Lipsă de consultare și respect
Dispecerii află „că urmează să primească” case de marcat și calculatoare, nu „am discutat cu dispecerii și am convenit împreună”. Asta transmite clar că oamenii sunt tratați ca o piesă în sistem, nu ca parteneri în funcționarea lui.

– Condiții de muncă ignorate
Spațiul insuficient în tonete nu e un detaliu. E o problemă de ergonomie, siguranță, stres. Dacă nici măcar asta nu e luată în calcul, ce încredere să ai că restul va fi făcut corect?

– Salarii mici raportat la responsabilitate
2.800–3.700 lei net pentru ture, responsabilitate operațională, stres, plus acum și gestiune de carduri și bani, este foarte puțin. Când compania cere mai mult, dar refuză să discute despre bani, mesajul real este: „munca ta nu valorează mai mult, doar vrem să faci mai multe lucruri”.

Refuzul dispecerilor de a elibera carduri până nu le este actualizată fișa postului și nu li se recunoaște munca este perfect legitim și, de fapt, este una dintre puținele forme de apărare pe care le mai are un angajat într-un sistem care îl tratează ca pe un executant mut.

Concluzia ar suna cam așa:

> CTP Iași vrea să modernizeze sistemul de ticketing pe spatele dispecerilor, fără să-și asume corect costul uman și financiar al acestei modernizări. Declarațiile oficiale sunt elegante și tehnice, dar ocolesc esențialul: oamenii care țin sistemul în viață trebuie respectați, consultați și plătiți corect. Fără actualizarea fișei postului, fără mărire de salariu și fără dialog real, pretenția ca dispecerii să elibereze carduri este nu doar imorală, ci și contrară spiritului Codului Muncii. Iar poziția dispecerilor —„fac doar ce scrie în fișa postului” — nu este un act de răzvrătire, ci un act de demnitate.