Documentarul Recorder zguduie DNA! Șeful instituției, reclamat pentru exces de putere

Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis declanșarea unor verificări oficiale privind activitatea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, după dezvăluirile făcute de Recorder în documentarul „Justiție capturată”. Decizia vizează acuzații grave, potrivit cărora conducerea DNA ar fi pretins un control extins asupra dosarelor instrumentate de procurorii de caz.

Concret, Secția pentru procurori a hotărât sesizarea Inspecției Judiciare, structură aflată în subordinea CSM, cu rol de control și verificare a activității magistraților. Potrivit unui comunicat oficial, hotărârea urmează să fie transmisă Inspecției Judiciare, care va efectua verificările „într-un termen considerat rezonabil”.

CSM trimite Inspecția Judiciară să verifice acuzațiile din documentarul Recorder

Decizia a fost luată în unanimitate de cei cinci membri ai Secției pentru procurori: Claudiu Sandu, Daniel Horodniceanu, Emilia Ion, Cătălina Sîntion și Bogdan Staicu. Un detaliu relevant este că unul dintre aceștia, Claudiu Sandu, a apărut și în documentarul Recorder, unde a descris un fenomen tot mai prezent în sistemul judiciar: anularea probelor din dosare din motive pur formale, uneori pentru detalii minore, pe care le-a comparat metaforic cu „o virgulă”.

Poziția Secției pentru procurori contrastează puternic cu reacția conducerii CSM și a Secției pentru judecători. Procurorii au transmis că eventualele disfuncționalități semnalate de Recorder trebuie analizate rapid și separat, fără a fi amestecate cu dezbaterile privind pensiile de serviciu. În opinia lor, legătura dintre aceste subiecte este una artificială și riscă să deturneze atenția publică de la problemele reale din sistem.

Mesajul este radical diferit față de cel al judecătorilor din CSM, care au vorbit despre o presupusă campanie de „subminare a încrederii în justiție” și au catalogat drept simple „alegații” mărturiile magistraților care apar în documentarul Recorder.

Ce susțin sursele Recorder despre Marius Voineag

Documentarul scoate la iveală declarații ale unor procurori din DNA care afirmă că, odată cu instalarea lui Marius Voineag la conducerea instituției, li s-ar fi cerut să raporteze centralizat toate demersurile importante din dosare. Liviu Lascu, fost șef al Secției Militare din DNA, a declarat că această practică nu a existat la conducerile anterioare.

Mai mult, o procuroare DNA care a vorbit sub protecția anonimatului a relatat că procurorii de caz ar fi fost obligați să informeze șeful DNA despre fiecare cerere adresată judecătorului de drepturi și libertăți, fie că era vorba de rețineri, percheziții sau interceptări ale comunicațiilor.

Potrivit surselor Recorder, aceste solicitări ar fi creat percepția unui control ierarhic excesiv asupra actului de urmărire penală. Procuroarea intervievată a mers mai departe, afirmând că situația din DNA nu este un caz izolat, ci reflectă o stare generalizată de resemnare în întregul sistem judiciar.

Marius Voineag a refuzat să acorde un interviu jurnaliștilor Recorder.

Replica DNA: „Este vorba despre un control ierarhic legal”

După apariția documentarului, DNA a transmis către HotNews un punct de vedere oficial, însoțit de ordinul emis de Marius Voineag în august 2023, precum și de o dispoziție similară semnată de Laura Codruța Kovesi în 2013. Instituția confirmă existența ordinului, dar susține că interpretarea dată de procurorii nemulțumiți este eronată.

DNA afirmă că măsura nu a întârziat și nu a influențat desfășurarea urmăririi penale și că nu a vizat oportunitatea administrării probelor. Potrivit instituției, comunicarea pe cale ierarhică trebuia să se facă fără a afecta circuitul legal al cererilor adresate judecătorului de drepturi și libertăți și fără a bloca punerea în aplicare a măsurilor autorizate.

În plus, DNA argumentează că, dacă alte structuri sau persoane pot avea informații despre iminente acțiuni într-un dosar, este firesc ca procurorul-șef să fie informat, având inclusiv atribuția legală de a infirma anumite măsuri.

Rămâne ca Inspecția Judiciară să stabilească dacă ordinul și practicile reclamate se înscriu în limitele controlului ierarhic legal sau dacă ele au depășit cadrul normativ, afectând independența procurorilor de caz. Decizia CSM deschide astfel un nou capitol tensionat în dezbaterea despre puterea, controlul și echilibrul din interiorul DNA.