Luni, 8 noiembrie 2021, începând cu ora 15.00 şi sub genericul „Dosarele Istoriei”, în Studioul BZI LIVE este programată o ediție-dialog de colecţie despre unul dintre cei mai mari români ai secolului al XX-lea, marele arhitect George Matei Cantacuzino alături de Laura Guțanu – specialist al Bibliotecii Central Universitare (BCU) „Mihai Eminescu” şi Florin Cîntic, istoric, universitar (prof. univ. asociat al Universităţii >) şi scriitor respectiv director al Serviciului Judeţean Iaşi al Arhivelor Naționale Române. Alături de valoroşii invitaţi vor fi evocate momente, gânduri, idei, aspecte inedite biografice şi documentare despre G.M. Cantacuzino.
Ziua Arhivelor a însemnat la Iași lansarea noului inventar on-line al Fondului „G.M .Cantacuzino”
În acest context, Ziua Arhivelor (aniversata anual la 31 octombrie) a însemnat la Iași lansarea noului inventar on-line al Fondului „G.M .Cantacuzino” (IS-F-01219). La acest moment, marele arhitect, mort la Iași, pe 1 noiembrie 1960, a fost evocat în noul spaţiu muzeal al arhivelor ieşene de către Mihai Drișcu, Laura Guțanu, Cristian Ungureanu și Florin Cîntic având ca oaspeți on-line pe Ilinca Cantacuzino și Mihai Ghyka.
Arhivele Naționale din Iași la cea de-a 189-a aniversare
De reamintit că, pentru Arhivele Naționale din Iași la cea de-a 189-a aniversare, o galerie de artă în miniatură, cu tablourile celor mai importanți trei directori, a fost amenajată la intrarea în clădire. Iar în depozite a ajuns, tocmai din Marea Britanie, fondul personal „George Matei Cantacuzino”. Documentele pot fi cercetate de cei care vor să-l cunoască pe arhitectul, pictorul și scriitorul pe care comuniştii n-au știut să-l aprecieze, ci dimpotrivă, l-au condamnat politic, în 1948, pentru ideile sale democratice. George Matei Cantacuzino (n. 23 mai 1899, Viena, Austro-Ungaria – d. 1 noiembrie 1960, Iași, România) a fost un arhitect, pictor și scriitor român, un reprezentant al modernismului moderat și cel mai prolific teoretician al arhitecturii din România. Prin filierele paternă şi maternă şi, mai târziu, din partea soţiei, s-a înrudit cu o serie de personalităţi marcante precum Martha Bibescu, domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbey, Nicolae Ghika-Budeşti şi cu pictorii Theodor Pallady, Puvis de Chavannes şi Theodore Chasseriau. A proiectat câteva dintre cele mai semnificative edificii ale vremii – „Banca Chrissoveloni” din Bucureşti, blocurile „Kretzulescu” de pe Calea Victoriei.
În perioada interbelică, diverşi arhitecţi s-au afirmat prin propria spiritualitate transpusă în arta lor. George Matei Cantacuzino, remarcabilul arhitect şi teoretician, scria că „nu putem nesocoti aceste mari curente de idei care înfrigurează lumea”
În perioada interbelică, diverşi arhitecţi s-au afirmat prin propria spiritualitate transpusă în arta lor. George Matei Cantacuzino, remarcabilul arhitect şi teoretician, scria că „nu putem nesocoti aceste mari curente de idei care înfrigurează lumea”. În acea perioadă, în România pătrundeau noi curente artistice care definesc o arhitectură eterogenă, o combinaţie între stilurile neoclasice, bizantine sau eclectice, la care se adaugă stilul neoromânesc. „Sunt tradiţionaliştii, moderniştii şi ceilalţi. În categoria din urmă se situează acei arhitecţi care cred că este necesar de găsit un echilibru pe bazele disciplinelor clasice, fără a nesocoti întru nimic nici una din temele moderne şi fără a întoarce spatele tradiţiei”, scria G.M. Cantacuzino, în 1947. Aşadar, o interesantă şi originală în viaţă şi activitatea marii personalităţi a ţării într-o producţie media-documentar!
Urmăritorii noștri pot adresa întrebări la rubrica comentarii, accesând www.bzi.ro sau, în direct, pe http://www.facebook.com/cotidianul.bzi. Emisiunile BZI LIVE au un real succes, fiecare producție media strângând zeci de mii de vizualizări.