Blocajul din Strâmtoarea Ormuz a zguduit economia globală

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că evoluția piețelor internaționale rămâne dificil de anticipat în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. În opinia sa, armistițiul de două săptămâni convenit recent reprezintă doar un pas timid în direcția stabilizării situației, în condițiile în care incertitudinile sunt majore.

Blocajul din Strâmtoarea Ormuz a zguduit economia globală

Acesta consideră surprinzător faptul că o asemenea reacție nu a fost prevăzută, în condițiile în care Iranul avea posibilitatea de a lovi într-un punct sensibil pentru economia globală.

În ceea ce privește perspectivele pe termen scurt, Rădulescu explică faptul că nu există, în acest moment, repere clare privind evoluțiile viitoare. Deși armistițiul a fost obținut pe neașteptate, acesta oferă doar un semnal limitat de calmare a tensiunilor, fără a elimina riscurile.

„Din păcate, nu știm care sunt așteptările. În momentul de față, singurul lucru pe care îl știm este că nu știm nimic. Tot acest război care a pornit fără să știm exact de ce anume, care au fost obiectivele urmărite de Israel și de Statele Unite, pentru că ordinea cam aceasta a fost, Israel și Statele Unite, iar rezultatele se văd în faptul că, pe lângă celelalte chestiuni de ordin militar, strategic și așa mai departe, închiderea Strâmtorii Ormuz a fost o lovitură pe care nimeni nu o prevedea.

Și mă întreb cum naiba, pentru că nimic nu putea fi mai previzibil decât faptul că iranienii vor lovi acolo unde restul lumii este mai puternic lovit. Și atunci, este chiar greu să spunem acum ce se va întâmpla, deși armistițiul la care s-a ajuns pe neașteptate, ca să zic așa, pare să fie un pas timid în direcția bună”, a spus Eugen Rădulescu la Digi24.

Consilierul BNR avertizează că efectele crizei vor fi resimțite pe termen lung. În timp ce unii specialiști consideră că piața petrolului s-ar putea stabiliza mai rapid, dificultățile legate de gazele lichefiate ar putea persista. În același timp, situația actuală transmite un semnal puternic privind necesitatea reducerii dependenței de hidrocarburi și accelerarea tranziției către surse alternative de energie, utilizate mai eficient decât în trecut.

„Unii experți spun că pe partea de petrol o să o scoatem la capăt mai repede decât pe partea de gaze lichefiate și atunci… Dar efectele vor fi de durată. Eu aș încerca să contrapun faptul că semnalul pe care îl dă o asemenea criză obligă omenirea să se grăbească în a reduce dependența pe care o are de hidrocarburi și să meargă mai mult și mai repede către surse alternative de energie pe care să le folosească cu mai multă înțelepciune decât a făcut cu petrolul”, a mai spus consilierul BNR.

Referitor la posibilii câștigători ai conflictului, Rădulescu consideră că niciun război nu aduce beneficii reale. Există opinii potrivit cărora Rusia sau China ar putea avea avantaje, în special datorită dezvoltării accelerate a resurselor alternative de energie, precum energia solară și eoliană. Totuși, în viziunea sa, astfel de situații nu produc câștigători autentici, ci doar diferențe între cei care pierd mai mult și cei care pierd mai puțin. În acest context, el susține că Statele Unite se numără printre actorii care au avut cel mai mult de pierdut.

„Eu aș fi foarte prudent în a spune că chiar a câștigat cineva. Sunt unii care spun că Rusia ar fi câștigat, alții spun că China e cea care a câștigat, din cauză că este o țară unde resursele alternative de energie se dezvoltă cu o viteză uluitoare. Iar ei sunt cei care țin standardul în materie de energie solară, energie eoliană și multe altele. Și atunci par să fie într-o anumită măsură câștigători. Dar, după părerea mea, niciun război vreodată nu aduce câștigători adevărați. Aduce pe unii care pierd mai mult și pe alții care pierd mai puțin. America a pierdut categoric”, a mai spus Rădulescu.

Rădulescu mai afirmă că motivele declanșării atacului asupra Iranului sunt greu de înțeles, în condițiile în care riscurile erau evidente. El sugerează că nici Israelul, nici Statele Unite nu au anticipat capacitatea regimului iranian de a rezista, inclusiv prin mecanisme interne de menținere a puterii. De asemenea, amintește că, în luna ianuarie, zeci de mii de cetățeni iranieni care solicitau schimbarea regimului au fost uciși, fără ca această schimbare să se producă.

„Mi-e foarte greu să știu de la ce a pornit ideea de a ataca Iranul acum, pentru că riscurile erau evidente. Probabil că nici israelienii și nici americanii nu au crezut că Gardienii Revoluției au mai multe valuri din acestea de oameni care să preia puterea din mers, în așa fel încât regimul să reziste. Și a rezistat, totuși. Să nu pierdem din vedere faptul că în ianuarie au asasinat vreo 30, poate 40.000 de concetățeni de-ai lor care voiau o schimbare de regim, iar schimbarea de regim nu s-a produs”, a mai spus expertul.

Situația din teren rămâne tensionată

Situația din teren rămâne tensionată. Peste 200 de nave au fost blocate în Golful Persic după închiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume. Armistițiul convenit între Iran și Statele Unite, valabil pentru două săptămâni, a permis reluarea parțială a traficului, în condițiile în care cele două părți încearcă să găsească o soluție negociată.

Ulterior, autoritățile iraniene au anunțat că vor permite tranzitul a cel mult 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz. Măsura vine după ce, ca reacție la conflictul început pe 28 februarie, Iranul a restricționat circulația navelor, permițând doar treceri selective.

Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, are în punctul său cel mai îngust o lățime de aproximativ 34 de kilometri și reprezintă un coridor esențial pentru transportul global de energie. Aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează această rută, care este crucială și pentru alte produse esențiale, inclusiv îngrășămintele chimice.