Dosarul Mineriadei, fără final. Cea mai controversată anchetă din România revine la procurori

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi, 30 aprilie, să retrimită la Parchetul General dosarul Mineriadei din iunie 1990, unul dintre cele mai sensibile și complexe cazuri din justiția post-decembristă din România. Decizia vizează rechizitoriul prin care au fost trimiși în judecată mai mulți foști lideri politici și instituționali, între care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu și Adrian Sârbu.

Hotărârea instanței nu este definitivă și poate fi contestată în termen de trei zile de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Nereguli în rechizitoriu și probe eliminate

Judecătorii au constatat existența unor neregularități în modul în care a fost întocmit rechizitoriul, în special în ceea ce privește descrierea faptelor și modul de administrare și analiză a probelor.

De asemenea, instanța a decis excluderea unor documente din dosar, în special a declarațiilor date de inculpați în fața unei comisii parlamentare de anchetă, considerate improprii ca mijloc de probă în această cauză.

În consecință, cauza a fost retrimisă la Parchet pentru refacerea actului de sesizare.

Dosarul Mineriadei are o istorie procedurală extrem de lungă și complicată. De-a lungul anilor, ancheta a fost deschisă, închisă, redeschisă și retrimisă de mai multe ori între procurori și instanțe.

În aprilie 2025, Parchetul a trimis din nou în judecată mai multe persoane pentru infracțiuni contra umanității, în legătură cu evenimentele din iunie 1990, când manifestațiile din Piața Universității au fost reprimate violent.

Printre inculpați s-au aflat foști lideri politici și instituționali, precum și persoane din structurile de forță ale statului și lideri ai minerilor, inclusiv Miron Cozma.

Contextul evenimentelor din 1990

Conform anchetatorilor, în primăvara și vara anului 1990, protestele din București, concentrate în Piața Universității, au reprezentat o formă de opoziție față de noua putere instalată după Revoluția din 1989. Manifestanții solicitau reforme democratice profunde și distanțarea de vechile structuri comuniste.

Procurorii susțin că în acest context a fost declanșată o amplă acțiune de represiune împotriva populației civile, coordonată de la nivelul conducerii statului și al unor instituții-cheie.

Ancheta descrie implicarea mai multor structuri ale statului, inclusiv Ministerul de Interne, Ministerul Apărării Naționale și serviciile de informații, alături de mii de mineri aduși în Capitală.

Acuzații extrem de grave

Potrivit rechizitoriului, acțiunile din iunie 1990 au avut caracterul unui atac sistematic împotriva civililor, soldat cu morți, răniți, agresiuni sexuale și privări ilegale de libertate.

Anchetatorii vorbesc despre peste 1.300 de persoane vătămate fizic sau psihic și peste 1.200 de persoane private de libertate în mod ilegal.

De asemenea, sunt descrise intervenții violente asupra instituțiilor publice și private, precum și distrugeri și agresiuni comise în timpul intervențiilor minerilor în București.

Deși dosarul a fost reconstruit în ultimii ani după mai multe decizii de anulare a probelor și refacere a anchetei, Înalta Curte a decis din nou întoarcerea lui la Parchet, ceea ce prelungește și mai mult unul dintre cele mai vechi și controversate procese din justiția românească post-1990.