Dr. Beatrice Mahler, despre valul al patrulea: „Ne surprinde, ne asteptam ca sectia Covid sa fie cu mai multi pacienti”

Chiar dacă numărul infectărilor cu noul coronavirus este mult mai mic decât în precedentele valuri ale pandemiei, procentul persoanelor care au nevoie de internare la terapie intensivă este mai mare, a declarat miercuri, la Antena 3, managerul spitalului Marius Nasta din Capitală, dr. Beatrice Mahler.

Nu mai este niciun loc liber la ATI pentru pacienții COVID la spitalul Marius Nasta, a spus Mahler. Spitalul a trebuit, azi, să refuze doi pacienti pentru că nu mai avea loc.

„Ne surprinde, ne asteptam ca sectia Covid sa fie cu mai multi pacienti, dar situatia difera fata de celelalte valuri. Pacientii care ajung la spital ajung cu forme grave si majoritatea cazurilor au necesitat ATI”, a adăugat ea.

Mahler a menționat că o singură persoană vaccinată cu schemă completă a ajuns la spital.

Un număr de 1.564 de persoane infectate cu noul coronavirus sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 212 la terapie intensivă, a anunţat, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică.

Epidemiologul Octavian Jurma: „Valul 4 va ajunge minim la nivelul valului 3”

Creşterea accelerată a cazurilor noi de pacienţi infectaţi şi internaţi cu COVID-19 la ATI l-a determinat pe epidemiologul Octavian Jurma să avertizeze faptul că „valul 4 a debutat deja de 4 săptămâni şi că acceleraţia a atins cele mai mari valori înregistrate până acum în pandemie”.

Specialiştii spun că valul 4 al pandemiei de coronavirus este tot mai aproape și va face tot mai multe victime.

Epidemiologul Octavian Jurma a anunţat, într-o postare pe Facebook la care a adăugat şi grafice, care indică rata de variație a vitezei săptămânale a epidemiei de COVID-19 în România.

„Am intrat în a 5-a săptămână de creştere accelerată şi creşterea cazurilor noi începe să fie urmată de creşterea internărilor în spitale, a internărilor la AŢI şi a deceselor.

Diferenţa dintre o creşterea liniara a numărului de cazuri (cum pretind unii politicieni) că avem în România şi o creştere accelerată e mai greu de depistat pe curba oficială a cazurilor noi.

Pentru identifica cu uşurinţă trendurile avem nevoie de indicatori derivaţi cum este acest „accelerometru” pandemic.

Aici o creştere liniara (viteză constantă) se vede că zero sau variaţii foarte mici ale acceleraţiei.

Creşterea neliniară (accelerată) se vede că o deviaţie pozitivă (roşu) iar scăderea vitezei de creştere că o deviaţie negativă (verde).

În graficul de mai jos se vede că valul 4 a debutat deja de 4 săptămâni şi că acceleraţia a atins cele mai mari valori înregistrate până acum în pandemie. Valul Delta-4 a început deja să bată recordurile absolute a pandemiei de până acum.

Este puţin probabil că valul 4 să semene cu valul 3 (care a avut doar 6 săptămâni de creştere accelerată) şi este mult mai probabil să aibă un profil similar valului 2.

Valul 2 a avut 2 perioade de câte 2 luni (8 săptămâni) de creştere accelerată între care am avut un scurt platou în luna august. De altfel nici între valul 2 şi 3 nu am revenit la nivelul de baza de la care am plecat în vara ceea ce face că valul Delta 4 să fie mult mai puţin predictibil pe termen lung.

Singurul lucru pe care îl ştim cu mare probabilitate este că valul 4 va ajunge minim la nivelul valului 3 (5,000 de cazuri pe zi) cel târziu la mijlocul lunii octombrie 2021 şi că şcolile se vor deschide pentru prima dată în val (în septembrie 2020 şi februarie 2021 s-a deschis în platou).

Ce urmează după e o necunoscută, dar cel mai pesimist scenariu pe care îl contemplam este atingerea şi/sau depăşirea vârfului de 10.000 de cazuri pe zi din valul 1″, a scris Octavian Jurma, miercuri, pe pagina sa de Facebook.