Eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, declarată neconstituțională de CCR

Sursele citate de Agerpres au arătat că decizia a fost luată cu 6 voturi ‘pentru’ admitere şi 3 ‘împotrivă’.

Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale.

Excepţiile de neconstituţionalitate vin de la instanţe din toată ţara, respectiv Tribunalul Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş şi Curtea de Apel Timişoara.

Pe 17 februarie 2021, Plenul Parlamentului a adoptat abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi deputaţilor. S-au înregistrat 357 de voturi ‘pentru’, iar 30 de parlamentari nu au votat, scrie Agerpres.

CCR a respins sesizarea USR la proiectul privind incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare, din cauza „apartenenţei politice”

Curtea Constituţională a României a stabilit, joia trecută, că este constituţională sintagma ‘opinie ori apartenenţă politică’ din legea pentru modificarea Codului penal.

Pe 15 martie, deputatul USR Stelian Ion declara că nu este de acord cu introducerea sintagmei ‘opinia şi apartenenţa politică’ în proiectul de lege potrivit căruia incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

‘Eu, personal, am fost pentru varianta iniţială a legii, pentru varianta mai largă care fusese constituţională ani de zile şi pentru respectarea deciziei-cadru în care trebuia să introducem şi discriminările generate împotriva persoanelor fizice. (…) Această sintagmă pentru prezent este periculoasă. Este o fereastră care ar putea fi folosită, chiar dacă sintagma se mai regăseşte şi în alte normative şi în Codul penal la nişte circumstanţe agravante. Deci avem sintagma asta preluată, dar incriminarea ca atare, păstrând şi acea sintagmă, mi se pare periculoasă’, spunea Stelian Ion.

El explica, la acel moment, că proiectul de lege a fost iniţiat anul trecut, în luna martie, când era ministru al Justiţiei, pentru a pune legislaţia în acord cu o decizie-cadru a JAI.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege potrivit căruia incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Proiectul a fost trimis la reexaminare ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.