Este unul dintre cei mai buni trompetiști din lume, însă puțini români au auzit de el. Iulian Lupu este din Iași, iar de peste 30 de ani cântă pe cele mai importante scene

Iulian Lupu este un bărbat de 59 de ani, originar din comuna Răducăneni, județul Iași, care a ajuns unul dintre cei mai importanți trompetiști ai lumii la ora actuală. Ieșeanul a avut un parcurs de poveste de-a lungul vieții. Copil dintr-o comună din sudul județului Iași, a ajuns, peste ani, să urce pe cele mai mari scene și să cânte alături de artiști consacrați. Iulian Lupu stă în Ankara, Turcia, de peste 30 de ani, unde a profesat și a învățat sute de studenți.

Deși este recunoscut la nivel mondial, iar lunar are oferte de pe diferite continente, acesta încă nu a fost invitat niciodată să cânte la o filarmonică din România.

Visul unui copil

Pentru Iulian, totul a pornit când acesta avea 5 ani, iar după ce a văzut un concert al fanfarei de la Casa Pionierului în 1974, a înțeles care este menirea sa în viață.

„Eu provin dintr-o familie cu 8 copii, am crescut în comuna Răducăneni din Iași. Tatăl meu era muzician, cânta la clarinet, la fanfara de la biserica catolică din comună. De mic am avut atracția aceasta pentru muzică. Țin minte că, la un moment, a venit, la Căminul Cultural din Răducăneni, fanfara de la Casa Pionierului din Iași. Văzând cât de frumos erau îmbracați copiii respectivi, instrumentele, scena, am venit acasă și i-am spus tatălui meu că asta vreau să fac în viață”, povestește Iulian Lupu.

Profesorii săi au văzut imediat potențialul în Iulian Lupu, iar, fără probleme, a ajuns să studieze la Liceul „Octav Băncilă” din Iași.

„Tatăl meu a fost extrem de încântat și m-a susținut necontenit toată viața. Am fost la profesorul Ioan Mardare din comună. El mi-a descoperit talentul. Am început inițial să cânt la pian, la flașnetă. În anul 1976, am dat examen să intru la Liceul «Octav Băncilă» din Iași. Visul meu era să ajung să cânt la Filarmonica din Iași. Familia mea nu avea o situație financiară strălucită, însă ne-am descurcat. Frații mei m-au sprijinit enorm. Lunar îmi dădeau bani, fiecare, ca să pot studia muzica. La liceu l-am avut profesor de trompetă pe Ioan Rusu, un om extraordinar, care m-a învățat foarte multe lucruri”, își amintește artistul.

Pasul cel mare în carieră

După ce a intrat la Conservator, Iulian Lupu era deja un tânăr promițător, care urma să ajungă prim trompetist la Filarmonica din Iași. Doar că viața a avut alte planuri, iar în anul 1992 a fost acceptat la Filarmonica din Oradea, ca prim trompetist. Tot în perioada respectivă a cunoscut-o pe soția sa, Violeta, care, de asemenea, este muzician.

„După ce am terminat liceul, am vrut să urmez Conservatorul, după cum era firesc. În perioada respectivă erau la Iași, București și la Cluj, doar că locuri la trompetă era câte unul pe an, prin rotație, în fiecare oraș. Am încercat prima dată la București. Nu am reușit. Însă, în al doilea an, am intrat la Iași. În anul doi de Conservator am cunoscut-o pe soția mea, Violeta, care și ea este muzician. Cântă la oboi. Eu, atunci, eram deja angajat la Filarmonica din Iași, doar că nu eram primă trompetă, însă mi s-a promis că în doi-trei ani voi primi postul respectiv. Doar că, între timp, am primit o ofertă de la Filarmonica din Oradea, ca să fiu prima trompetă. A reprezentat o oportunitate foarte mare. Astfel, am decis cu soția să ne mutăm acolo. Asta se întâmpla în anul 1992. Este dificil să pleci dintr-un oraș precum Iașul, deoarece am avut cele mai frumoase momente acolo, plus că Filarmonica din Oradea nu se compara cu cea din Iași”, a precizat ieșeanul.

La scurt timp după ce a plecat la Oradea, acesta a început să concerteze în toată Europa.

„Ne-am acomodat foarte repede la Oradea, iar în scurt timp, în anii ʼ90, am început să plecăm în turnee în toată Europa. Era o perioadă în care eram atât de mult timp plecați, încât acasă petreceam doar câteva zile pe săptămână. Chiar am spus soției că ar trebui să mai luăm o pauză. Dar a fost o perioadă extrem de frumoasă. Eram tânăr, voiam să fac atât de multe”, a povestit Iulian Lupu.

Plecarea spre Ankara

În anul 1994, artistul a primit o ofertă neașteptată din Turcia. Acesta a fost de acord să meargă doar pentru câteva luni, însă nu s-a obișnuit cu viața din Ankara.

„În anul 1994, a venit o ofertă total neașteptată din Ankara, Turcia. Un coleg de la Oradea mi-a spus despre ea. Cineva înființase o orchestră privată, Bilkent Symphony Orchestra, și voia să aducă printre cei mai buni muzicieni din Europa. Financiar, în Turcia, primeam salariul de 10-15 ori mai mare decât în România. Am decis să merg pentru un sezon, adică 8-9 luni, cum este la noi. Mi-a fost foarte greu să mă acomodez în Turcia, departe de familie. Am stat un sezon și m-am întors acasă”, spune artistul.

S-a întors la Oradea, însă turcii au rămas impresionați de abilitățile sale, astfel că au insistat ca el să revină.

„Am reluat activitatea de la Oradea, însă decanul de la Universitatea Bilkent mă tot contacta să mă întrebe când revin, ce am de gând să fac. Eu tot amânam, nu am reușit să mă obișnuiesc în Turcia, nu voiam să mă întorc. Pentru câteva luni, decanul a insistat să mă aducă înapoi. Eu am fost un om corect toată viața, consider că fiecare om trebuie să ocupe o funcție după merit. Nu puteam pleca fără familia mea în Turcia. Atunci i-am spus decanului că am soție în România și nu pot pleca atât de ușor. El m-a întrebat cu ce se ocupa soția mea, că poate găsi o soluție. Când i-am spus că și ea este muzician, atunci mi-a spus că trebuia să îi spun din prima acest lucru. Astfel, a fost înființat și oboiul în orchestră, pentru ea”, a transmis ieșeanul.

În cele din urmă, Iulian Lupu a plecat la Orchestra Bilkent din Ankara, alături de soția sa. După câțiva ani, și fiul lor, Renato, li s-a alăturat. Renato i-a urmat pasiunea tatălui, iar acum este, de asemenea, profesor de trompetă și prim trompetist la Conservatorul din Ankara.

„Am plecat în Turcia în 1995, iar băiatul nostru, Renato, a rămas acasă la părinții soției, la Rădăuți, pentru a continua studiile. Violetei i-a fost foarte greu fără el, iar după ceva timp am hotărât ca să îl aducem și pe el în Turcia. El mi-a urmat pasiunea, fără să îl forțez. El este acum profesor la Conservatorul din Ankara și are postul de prim trompetist în Orchestra Academică Ankara. Nu pot fi mai mândru de el. La noi în casă este numai muzică. Eu exersez într-o cameră, soția în altă cameră și fiul meu în altă cameră. E un sentiment aparte. Cel mai greu a fost să ne obișnuim aici cu sărbătorile, deoarece, fiind o țară musulmană, era mai dificil pentru noi. Dar, cu timpul, am reușit. Turcii îmi spun Julian, în loc de Iulian, deoarece pentru ei este dificil să spună «i»-ul”, a adăugat Iulian Lupu.

Iulian Lupu a ajuns printre cei mai valoroși trompetiști din lume

După mii de ore de muncă și dăruire, Iulian Lupu a ajuns să fie recunoscut ca fiind unul dintre cei mai buni trompetiști din lume, concertând pe cele mai importante scene. Acesta are în prezent o colecție de 25 de trompete, care au o valoare de peste 100.000 de euro.

„Sunt invitat lunar peste tot în lume să cânt, să am concerte. Am fost în Brazilia, Statele Unite, Japonia, toată Europa, Asia. În Australia încă nu am ajuns. Am cântat cu mulți artiști de seamă, de nivel mondial. Țin minte din Portland, Statele Unite, mi-am cumpărat cea mai bună trompetă. Am dat 15.000 de dolari pe ea, a trebuit să aștept câteva luni să fie făcută. Am acum o colecție de 25 de trompete, care au o valoare de peste 100.000 de euro. Când eram copil, am zis că vreau să ajung să am cele mai bune instrumente. Am investit în mine. Singurul loc unde nu mi-a plăcut și nu aș mai merge este Așgabat, capitala Turkmenistanului. Cel mai curat oraș pe care l-am văzut, însă opresiunea politică este mare”, a precizat trompetistul.

Cel mai mare regret al artistului este faptul că nu a fost niciodată invitat să concerteze în România. Acesta ar fi dispus să o facă fără plată, însă nu a primit nicio ofertă de acasă.

„Am primit o educație fantastică în România și datorez statului român foarte multe și oamenilor din viața mea care m-au modelat. Singurul meu regret este faptul că, după atâția ani, și chiar dacă sunt recunoscut, nu am fost niciodată invitat la o filarmonică din România să am un concert. Asta mă doare foarte tare, deoarece îmi iubesc țara. Sunt român, mi-ar face enormă plăcere, dar nu înțeleg de ce se întâmplă acest lucru. Nu am nevoie de bani, e suficient să îmi plătească transportul și o cazare și să arăt ceea ce pot. Sper că, până mă voi retrage, să îmi îndeplinesc și această dorință. În anul 2024 am primit de la președintele României ordinul și medalia Meritul Cultural în Grad de Cavaler, o onoare enormă pentru mine”, a spus cu regret artistul.

Vrea să se întoarcă acasă

Deși este plecat de peste 30 de ani, Iulian Lupu tot la România se gândește. Acesta vrea ca, la un moment dat, să revină în locurile natale.

„După 30 de ani de stat în Turcia, eu tot la țara mea mă gândesc și mereu mă întorc cu drag în România. Am fost și la Răducăneni, chiar anul trecut, însă e dificil când părinții nu mai sunt. În casa respectivă a stat un frate de-al meu, iar cumnata mea mereu ne primește cu brațele deschise. Am cumpărat un teren, chiar lângă fostul meu profesor din copilărie, Ioan Mardare. Vreau să îmi construiesc acolo o casă, și la Rădăuți, de unde este soția. Am aflat că voi fi desemnat cetățean de onoare al comunei Răducăneni, la inițiativa domnului primar și al consilierului local Cătălin Hădăr. Poate pentru mine, sentimental, este o distincție mai valoroasă decât cea primită de la președinte. Cu siguranță mă voi retrage înapoi în România, însă vreau să mai cânt 10-15 ani”, a încheiat Iulian Lupu.

Deși este unul dintre cei mai buni trompetiști din lume, Iulian Lupu rămâne umil și continuă să facă lucrul cel mai important pentru el, muzica.