Prima pagină » Titlurile zilei » Eticheta dură cu care sunt priviți românii în afară! Ce a pățit o studentă din Iași ajunsă cu Erasmus în Polonia. „Și-au ascuns imediat…”

Eticheta dură cu care sunt priviți românii în afară! Ce a pățit o studentă din Iași ajunsă cu Erasmus în Polonia. „Și-au ascuns imediat…”

23 iul. 2026, 02:00, 4 ,
Andreea ONOFREI în Titlurile zilei

Pentru Mihaela Josan, o studentă din Iași, programul Erasmus în Polonia s-a transformat într-o experiență care i-a schimbat complet percepția asupra unei alte țări și i-a oferit lecții pe care nu le-ar fi putut învăța niciodată din cărți. Tânăra și-a învins teama de necunoscut, a reușit să promoveze toate examenele într-o țară străină și să își susțină licența acasă, în România.

Tânăra a fost impresionată de nivelul ridicat de siguranță și de implicarea autorităților. Sistemul universitar polonez este puternic digitalizat, însă studenta apreciază modul de predare din România.

Mihaela Josan a beneficiat de o mobilitate Erasmus în Polonia

O simplă glumă despre români, doi polițiști care au oprit-o într-un parc doar ca să se asigure că este în siguranță și o tradiție în care necunoscuții se stropesc cu apă pe stradă. Acestea sunt doar câteva dintre experiențele care au schimbat complet perspectiva Mihaelei Joșan, studentă în cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, după un semestru petrecut în Polonia, prin programul Erasmus. Deși a plecat cu teamă și cu prejudecăți despre țara gazdă, tânăra spune că s-a întors acasă cu una dintre cele mai frumoase experiențe din viața sa.

Mihaela a luat decizia de a pleca în Erasmus în vara anului trecut, după ce mai mulți colegi i-au povestit cât de mult i-a schimbat această experiență. Totuși, alegerea nu a fost deloc una ușoară. Urma ultimul an de facultate și știa că va trebui să promoveze toate examenele într-o universitate străină pentru a putea reveni în România și a susține examenul de licență. Cea mai mare teamă nu era însă distanța de casă, ci limba.

„Am luat decizia de a merge în Erasmus vara trecută. Vorbisem cu mai mulți studenți, care îmi spuseseră cât de minunată poate fi o astfel de experiență. Eram puțin reticentă, pentru că începeam ultimul an de facultate și știam că trebuie să îmi iau toate examenele acolo ca să pot susține licența în România. Îmi era foarte frică de cursurile într-o limbă străină. Cred că asta m-a speriat cel mai mult la început. Am ales Universitatea «Maria Curie-Skłodowska» din Lublin și acum pot spune că a fost cea mai bună alegere. Primele săptămâni au fost foarte grele. Îmi era teamă că nu o să mă înțeleg cu nimeni și de aceea eram foarte tăcută. După prima lună, însă, deja vorbeam mult mai bine, iar colegii mă felicitau pentru progres”, a povestit Mihaela Josan reporterilor BZI.

Studenta a cunoscut tineri veniți din toate colțurile lumii

Experiența Erasmus a însemnat și întâlnirea cu zeci de tineri veniți din toate colțurile lumii. Brazilia, China, Statele Unite, Tanzania, Turcia, Franța sau Spania au fost doar câteva dintre țările reprezentate în campusul universității din Lublin.

„Când aflau că sunt din România, aveau o reacție foarte amuzantă. Primul lucru pe care îl făceau era să își verifice dacă mai au portofelul. Evident că era doar o glumă și râdeam împreună. După aceea mă întrebau dacă este adevărat că avem cea mai tare pălincă și cum se fac papanașii. Mi-am dat seama că despre România circulă multe stereotipuri, dar oamenii sunt foarte curioși să afle cum este de fapt țara noastră și ce tradiții avem”, a spus studenta.

Dacă înainte de plecare credea că Polonia este o țară rece, atât la propriu, cât și la figurat, realitatea a fost cu totul alta.

„Era în jur de ora zece seara și stăteam într-un parc, vorbind cu ai mei la telefon. Dintr-odată, s-au apropiat doi polițiști locali și m-au întrebat dacă sunt bine și dacă am nevoie de ajutor. Nu mă controlau, nu mă suspectau de nimic. Pur și simplu voiau să se asigure că sunt în siguranță. Ca fată, gestul acesta m-a impresionat enorm și atunci am realizat cât de mult accent pun autoritățile pe siguranța cetățenilor”, a povestit Mihaela.

De asemenea, tânăra a fost impresionată și de regulile stricte din căminele studențești. Accesul persoanelor din exterior era atent controlat, fiecare student primind o cheie pentru clădire și una pentru cameră, iar orice vizitator era obligat să se legitimeze.

Tânăra a fost surprinsă de tradițiile de Paște

Totuși, Mihaela spune că mobilitatea Erasmus nu a fost lipsită de momente de panică, însă, spune tânăra, este recunoscătoare că a reușit să rezolve orice problemă a întâmpinat. Într-o seară petrecută într-un club alături de colegii internaționali, Mihaela a trăit unul dintre cele mai stresante momente ale șederii sale. Și-a dat seama că geaca îi dispăruse, iar în buzunar se aflau toate documentele importante.

„M-am panicat foarte tare. Aveam în geacă portofelul, pașaportul și buletinul. Primul instinct a fost să sun la poliție. Mi-au spus că trebuie să merg la secție, dar că în acel moment nu prea au ce face. Din fericire, oamenii de la securitatea clubului au anunțat imediat toți clienții și, până la urmă, geaca a fost găsită. Cineva o încurcase cu a lui, iar toate documentele erau la locul lor”, și-a amintit tânăra.

Pe lângă experiențele de zi cu zi, studenta spune că și-a schimbat complet părerea despre locuitorii Poloniei.

„Aveam impresia că polonezii sunt oameni foarte reci. Mi se părea că și fizionomia lor transmite asta. În realitate sunt exact invers. Sunt foarte politicoși, foarte săritori și încearcă imediat să te ajute dacă ai nevoie de ceva. Cred că acesta este unul dintre cele mai mari prejudecăți pe care le-am avut și pe care le-am demontat complet după ce am ajuns acolo”, spune Mihaela.

În privința sistemului universitar, aceasta consideră că România are un avantaj important.

Deși universitatea din Polonia este aproape complet digitalizată și majoritatea proiectelor se realizează online, Mihaela spune că profesorii români pun mult mai mult accent pe înțelegerea profundă a materiei.

„În România, profesorii insistă până înțelegi cu adevărat un subiect. Te scot la tablă, explică, rezolvă exerciții. În Polonia, mi s-a părut că accentul cade mai mult pe proiectul final și mai puțin pe procesul prin care ajungi la rezultat. Mi-a plăcut digitalizarea lor, dar cred că la capitolul aprofundarea cunoștințelor universitățile românești au încă un mare avantaj”, explică studenta.

Una dintre cele mai amuzante amintiri nu are legătură cu facultatea, ci cu o tradiție neobișnuită. În a doua zi de Paște, Mihaela a ieșit pe stradă fără să știe că polonezii sărbătoresc Śmigus-Dyngus, cunoscută și ca „Lunea Udă”.

Nu aveam nicio idee despre tradiția aceasta și, dintr-odată, au început copiii să mă stropească cu apă. La început nu înțelegeam ce se întâmplă, apoi am aflat că este un obicei prin care își doresc noroc și prosperitate. A fost unul dintre cele mai amuzante momente din tot Erasmusul și o amintire pe care nu cred că o voi uita vreodată”, a spus ea.

După câteva luni petrecute la Universitatea „Maria Curie-Skłodowska” din Lublin, Mihaela Josan, o studentă de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași, spune că experiența Erasmus i-a oferit încredere, prietenii internaționale și o perspectivă nouă asupra siguranței, diversității culturale și vieții universitare.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
Călin Georgescu și Horațiu Potra, din nou la Curtea de Apel. Procesul a fost amânat pentru 12 octombrie
Procesul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra a fost amânat luni, 28 septembrie 2026, pentru 12 octombrie, la Curtea de Apel București. Procesul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra, în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este acuzat alături de membrii grupării lui Potra de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nu a început efectiv […]
Călin Georgescu și Horațiu Potra, din nou la Curtea de Apel. Procesul a fost amânat pentru 12 octombrie
Comentarii
  • Fabrica de analfabeți funcționali în contabilitate: De ce nota 10 la facultate valorează zero în viața reală

    Fabrica de analfabeți funcționali în contabilitate: De ce nota 10 la facultate valorează zero în viața reală

    Iluzia excelenței pe hârtie: Facultatea de contabili livrează absolvenți de nota 10 care, în prima zi de muncă, se uită la o factură de avans ca la o scrisoare în limba mandarină.

    Nota 10 pentru papagal, nota 0 pentru creier …cu asta se confruntă patronii ieșeni când dau anunț de angajare ” caut contabil”.

    Șoc !!! Nota maximă la contabilitate nu premiază competența, ci capacitatea de a memora mecanic definiții din anii ’90 și de a desena manual registre pe care niciun contabil viu( în 2026 – era noastră) nu le mai folosește din vremea bunicilor.

    Bilanțul din povești: Studenții termină șefi de promoție fără să fi deschis vreodată un program ca Saga sau Ciel.

    Știu teoria chitanței, dar habar n-au cum se închide o lună fără să le dea softul eroare.

    Profesorii din turnul de fildeș: Ești evaluat de cadre didactice care n-au depus o declarație 112 în viața lor și care predau „scrisoarea de trăsură” de parcă transportul de mărfuri în 2026 se face tot cu căruța și bilețele scrise cu stiloul.

    Șocul realității: Absolventul de nota 10 ajunge la un interviu unde patronul unei firme mici îi cere să-i țină firma de la A la Z.

    În acel moment, nota 10 ( luată la toceala unei materii expirate ) se transformă instant într-un atac de panică, pentru că facultatea l-a pregătit să fie teoretician academic, nu angajabil.

    Și uite așa vedem la tejghea(foarte des),la așezat marfă,la sortat cartofi angajați cu nota 9 sau 10 la licență după ce au terminat contabilitatea…pam,pam!

    Și un șofer cu 8 clase câștigă mult mai mult decât o contabilă…de asta, multe dintre ele se mărită cu șoferi și ne mai intrebăm de ce umblă ele cu ochiul vânăt la servici?!

    Șoferu’ cu 8 clase,câștigă mai mult că ea,absolventa de FEAA cu nota 10…dar este gelos, bea, face scandal, sparge farfurii prin casă…are decât 8 clase dar ea tre să îndure pt că rata bancara tre’ plătită lună de lună , asta dacă vrei să stai la oraș😁

    P.s: lăsați călatoriile cu „Erasmus” și invățați contabilitate reală,aia din 2026-prezent, nu scrisori de trăsură,etc …

    • Incurci marfa cu ambalajul. Intr-adevar unele cursuri au suport invechit si nu se pune accent pe contabilitate primara. Pt asa ceva sunt licee de profil economic sau cursuri de calificare de cateva luni. Si de unde vrei experienta daca tu nu esti dispus sa formezi tinerii absolventi la locul de munca ?
      La FEEA devii economist, iar ca sa fii si specialist intr-o anumita ramura si vrei sa excelezi aplici pt diverse burse de studiu, printre care si Erasmus.
      Pt unii e mai greu de inteles, dar e bine ca au unde sa-si verse frustrarile.

    • 😂😂😂 ..nu e treabă patronilor să „școlarizeze” viitorii contabili.
      Majoritatea profesorilor sunteți plătiți cu peste 10.000 lei/ net pe lună + alte beneficii ,sporuri ..că,neh, așa e la facultate,profesorii trebuie plătiți super-bine. Ok.
      E bun așa, eu susțin că profesorii universitari să aibă peste 2000 euro net/ lună…dar vrem rezultate, nu niște studenți analfabeți funcționali.
      Scrie „ECONOMIST” pe diploma de licență?!?
      Atunci trebuie că acel student să țină( partea contabilă+ bilanț+ altele) o firmă de unul singur !
      Dacă acel licențiat în economie nu e în stare să fie economist, atunci e doar vina facultății; felicitări, tocmai ați pierdut 3/5 ani din viața acelui nefericit student/studentă!

  • De ce s’a mai intors, fraiera naibii, daca tot a avut sansa sa scape de aici?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

BZI - Editia Digitală - pdf
29 septembrie 2026
29 septembrie 2026