Europarlamentarul Claudiu Târziu, membru ECR, cere Comisiei Europene recunoașterea cheltuielilor demografice ca investiții. Ce a răspuns Bruxelles-ul

Europarlamentarul român Claudiu Târziu (ECR), alături de alți eurodeputați – printre care Paolo Inselvini (ECR), Romana Tomc (PPE), Vasile Dîncu (S&D), Carlo Fidanza (ECR), Mario Mantovani (ECR), Sergio Berlato (ECR), Alessandro Ciriani (ECR), Ioan-Rareș Bogdan (PPE), Nicolas Bay (ECR), Antonella Sberna (ECR), Mariateresa Vivaldini (ECR), Chiara Gemma (ECR), Michele Picaro (ECR), Șerban Dimitrie Sturdza (ECR), Branko Grims (PPE), Rihards Kols (ECR), Raúl de la Hoz Quintano (PPE), Giuseppe Milazzo (ECR), Matej Tonin (PPE), Piotr Müller (ECR), Aurelijus Veryga (ECR), Georgiana Teodorescu (ECR), Kosma Złotowski (ECR), Waldemar Tomaszewski (ECR), Alberico Gambino (ECR), Fernand Kartheiser (NI), Niels Geuking (PPE), Christophe Gomart (PPE), Nora Junco García (ECR), Diego Solier (ECR), Sunčana Glavak (PPE), Daniele Polato (ECR), Davor Ivo Stier (PPE), Massimiliano Salini (PPE), Karlo Ressler (PPE), Gabriella Gerzsenyi (PPE), Elena Donazzan (ECR), Margarita de la Pisa Carrión (PfE), Andi Cristea (S&D), Loránt Vincze (PPE) și Marion Maréchal (ECR) – au solicitat Comisiei Europene explicații privind recunoașterea cheltuielilor pentru politicile demografice ca investiții în calcularea soldului bugetar.

„Iarna demografică reprezintă una dintre cele mai urgente provocări pentru Europa, cu repercusiuni grave în mai multe sectoare ale societății: cultura, creșterea economică, sustenabilitatea finanțelor publice și sistemele de pensii. Raportul Draghi preconizează că, până în 2040, forța de muncă din UE va scădea cu aproape 2 milioane de persoane pe an, subliniind necesitatea unor măsuri structurale de stimulare a competitivității europene.

UE nu poate doar să se adapteze pasiv la îmbătrânirea populației, ci trebuie să acționeze punând generațiile viitoare în centrul politicilor sale economice și sociale. În prezent, cheltuielile statelor membre pentru politicile demografice și ratele natalității sunt clasificate drept cheltuieli curente și sunt supuse unor constrângeri bugetare. Cu toate acestea, impactul lor pozitiv pe termen lung asupra creșterii economice în Europa este evident.

Recunoașterea unor astfel de cheltuieli ca fiind investiții în capitalul uman și dezvoltarea economică, inclusiv din perspectiva normelor fiscale europene, ar permite statelor membre să își pună în aplicare politicile demografice cu o mai mare flexibilitate.

1. Intenționează Comisia să recunoască cheltuielile demografice ale statelor membre drept investiții în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere?
2. Plănuiește Comisia să creeze o direcție generală sau o unitate specializată care să lucreze în domeniul politicilor demografice?
3. Ce inițiative ar putea fi avute în vedere pentru a recompensa statele membre care investesc în politici demografice structurale?”, se arată în întrebarea adresată Comisiei Europene.

În acest context, Valdis Dombrovskis a subliniat că schimbările demografice reprezintă o provocare recunoscută de cadrul bugetar al UE, iar planurile bugetare ale statelor membre trebuie să includă măsuri pentru a asigura sustenabilitatea în acest context. El a precizat că investițiile și reformele care abordează impactul îmbătrânirii populației pot fi considerate în planurile fiscale și bugetare, fiind sprijinite de instrumente europene adaptate fiecărui stat membru.

„Cadrul bugetar al UE recunoaște provocările generate de schimbările demografice. Planurile pe termen mediu ale statelor membre ar trebui să includă o traiectorie bugetară care să asigure sustenabilitatea finanțelor publice, reflectând, de asemenea, costurile legate de îmbătrânirea demografică. Reformele și investițiile care contribuie la abordarea impactului economic și bugetar al îmbătrânirii populației pot fi incluse în plan și luate în considerare printre cele care justifică o consolidare bugetară mai treptată. În conformitate cu Protocolul nr. 12 anexat la tratate, investițiile înseamnă formarea brută de capital fix, astfel cum este definită în Sistemul european de conturi.

Abordarea impactului schimbărilor demografice este un angajament comun al întregii Comisii, iar modalitățile de organizare vor urma evoluția, dacă este cazul, a sarcinilor aferente. Comisarul pentru Mediterana este responsabil de coordonarea punerii în aplicare a setului de instrumente privind demografia pentru a ajuta statele membre să abordeze provocările demografice cu care se confruntă. În plus, politicile sociale și de ocupare a forței de muncă, educația și formarea, politica de coeziune teritorială, migrația, politicile fiscale, politicile de sănătate și altele contribuie toate la gestionarea schimbărilor demografice.

Propunerea Comisiei pentru următorul cadru financiar multianual include parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme adaptate nevoilor specifice ale fiecărui stat membru, inclusiv la provocările demografice. De exemplu, investițiile în servicii de calitate și accesibile ca preț de îngrijire a copiilor și de sănătate/îngrijire pe termen lung au un impact pozitiv asupra bunăstării și a participării pe piața forței de muncă”, a transmis Valdis Dombrovskis, reprezentant al Comisiei Europene.