Vineri, 23 ianuarie 2026, în cadrul misiunii Delegației Ad Hoc a Comisiei pentru Afaceri Externe (AFET) a Parlamentului European în Serbia, europarlamentarul ECR, Șerban Dimitrie Sturdza, raportor alternativ pentru procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, a avut o serie de întâlniri de lucru la Belgrad cu reprezentanți de rang înalt ai autorităților sârbe și ai societății civile.
Pe parcursul vizitei oficiale, delegația Parlamentului European s-a întâlnit cu E.S. domnul Marco Đurić, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Serbia, E.S. domnul Nemanja Starović, ministrul Integrării Europene, E.S. doamna Elvira Kovács, vicepreședinte al Adunării Naționale și președinte al Comisiei de Integrare Europeană, precum și cu reprezentanți ai grupurilor politice parlamentare aflate la guvernare și în opoziție. De asemenea, au avut loc întâlniri cu reprezentanți ai mass-media, ai organizațiilor neguvernamentale, ai mediului universitar și ai studenților, precum și cu ambasadorii Italiei, Germaniei și Franței acreditați în Republica Serbia.
În urma discuțiilor, europarlamentarul Șerban Dimitrie Sturdza a atras atenția asupra blocajelor actuale din procesul de aderarea Serbiei la Uniunea Europeană.
„Am constatat cu tristețe și îngrijorare că procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană a fost încetinit și se află chiar într-un impas. Este esențial ca atât Serbia, cât și Uniunea Europeană să păstreze deschisă ușa dialogului”, a declarat europarlamentarul român.
Acesta a subliniat importanța strategică a integrării Balcanilor de Vest în proiectul european, evidențiind rolul central al Serbiei în regiune.
„Nu îmi pot imagina Europa de mâine fără integrarea țărilor Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană. Serbia, prin dimensiunea și poziția sa, este un factor cheie pentru pacea și stabilitatea regională”, a adăugat Șerban Dimitrie Sturdza.
Totodată, europarlamentarul a insistat asupra necesității respectării criteriilor de aderare și a tratamentului egal pentru toate statele candidate.
„Procesul de aderare trebuie să se bazeze pe merite, pe reforme reale și pe alinierea la valorile comunitare. Uniunea Europeană trebuie să aplice reguli clare, identice pentru toate statele candidate, fără scurtături pentru unii și fără piedici pentru alții.”
În cadrul vizitei, delegația AFET a constatat existența unui sentiment crescut de frustrare și dezamăgire în rândul populației sârbe cu privire la perspectivele europene ale țării.
„Serbia a solicitat aderarea la NATO și la Uniunea Europeană la scurt timp după încheierea conflictelor din fosta Iugoslavie. La mai bine de două decenii distanță, cetățenii încă așteaptă rezultate concrete”, a subliniat europarlamentarul.
Referitor la dosarul Kosovo, Șerban Dimitrie Sturdza a remarcat sensibilitățile istorice, culturale și identitare care influențează poziția Serbiei.
„Din motive profunde, Serbia nu este dispusă să recunoască Statul Kosovo și cu atât mai puțin să accepte o eventuală aderare a Kosovo la Uniunea Europeană. Aceste realități trebuie abordate cu responsabilitate și realism politic.”
Europarlamentarul român și-a exprimat disponibilitatea de a continua dialogul instituțional cu autoritățile de la Belgrad.
„Sunt pregătit să revin la Belgrad ori de câte ori va fi nevoie, pentru a contribui la îmbunătățirea dialogului bilateral dintre Uniunea Europeană și Serbia.”
Un punct distinct al misiunii a fost situația minorității române din Timocul sârbesc. În acest sens, Șerban Dimitrie Sturdza a adresat o scrisoare oficială ministrului sârb al Integrării Europene.
„Românii de la sud de Dunăre nu beneficiază de educație, mass-media, servicii religioase sau administrative în limba română. Mai mult, există comunități românești care riscă să dispară din cauza dislocărilor și evacuărilor forțate”, a atras atenția europarlamentarul.
Acesta a subliniat principiul reciprocității în relațiile europene.
„România este un exemplu european de respect al drepturilor minorităților, inclusiv prin finanțarea anuală acordată minorității sârbe. Prima regulă a diplomației este reciprocitatea. Fără respectarea drepturilor minorităților naționale, Serbia nu va putea adera la Uniunea Europeană.”
În concluzie, Șerban Dimitrie Sturdza a precizat că susținerea sa pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană este condiționată de respectarea deplină a drepturilor minorității române din Serbia.
„În ceea ce mă privește, nu pot susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană decât cu condiția respectării drepturilor minorității române, denumită de unii vlahă.”
Articol finanțat de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) din Parlamentul European
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2026/01/Captura-de-ecran-2025-08-29-164220-2.webp)