Christa Pike, singura femeie condamnată la moarte din statul Tennessee, a supraviețuit unei tentative de execuție. Miercuri seară, în jurul orei 20:00, la Institutul de Maximă Securitate Riverbend din Nashville, procedura prin injecție letală a fost oprită din cauza unor complicații severe, iar deținuta a fost transportată de urgență la spital.
Potrivit echipei sale juridice, Pike, în vârstă de 50 de ani, a fost supusă unei proceduri defectuoase în care i-au fost administrate două seringi cu pentobarbital. Apărătorii au depus o moțiune de urgență direct din sala de execuție pentru a stopa demersul, arătând că viața acesteia este pusă în pericol din cauza modului în care a fost aplicat protocolul.
Detaliile procedurii dramatice de la închisoare
Lui Pike i s-au administrat două doze din substanța chimică, iar cortina din camera martorilor a fost trasă de două ori. La un moment dat, reprezentanții mass-media prezenți au fost rugați să părăsească încăperea. Echipa sa de avocați a sesizat imediat instanța pentru a solicita acordarea de asistență medicală, arătând starea gravă în care se afla femeia.
În moțiunea depusă în timpul procedurii, echipa juridică a menționat: „Doamna Pike și-a pierdut cunoștința, încă mai are bătăi de inimă și sforăie audibil”. Unul dintre avocați a confirmat că femeia primește în prezent îngrijiri de urgență la unitatea spitalicească.
Procesul a fost oprit de intervenția judecătorului districtual Clifton L. Corker, care a emis o hotărâre menționând că „personalul medical a început să administreze îngrijiri medicale așa cum s-a solicitat în moțiune”.
Ce reacție a avut statul și cum decurge această execuție eșuată
Autoritățile din Tennessee susțin că procedurile au fost urmate cu strictețe, deși reacția apărării a fost extrem de dură la adresa modului în care a fost pregătită intervenția.
Echipa juridică a lui Pike a transmis o declarație fermă: „În această seară, statul Tennessee a eșuat din nou să efectueze o execuție legală. Nu ne face plăcere să avem dreptate, dar preocupările exprimate de dna Pike s-au dovedit a fi adevărate: acces dificil la vene, vene umflate, pentobarbital degradat, nicio asistență medicală de urgență disponibilă atunci când lucrurile merg inevitabil prost, toate în cadrul unui protocol care rămâne ascuns în secret.”
De cealaltă parte, reprezentanții autorităților penitenciare își mențin poziția oficială. Purtătoarea de cuvânt a Departamentul de Corecție din Tennessee, Dorinda Carter, a declarat: „Departamentul de Corecție din Tennessee a respectat fiecare pas al protocolului de execuție legal și stabilit de stat, aprobat de Biroul Procurorului General. Substanța chimică injectabilă letală din protocol a fost în mod constant eficientă, iar protocolul nu permite proceduri suplimentare dincolo de cele efectuate în această seară. Christa Pike a fost transportată la o unitate medicală din afara locației”.
Experții medicali sugerează că dozele nu au funcționat conform previziunilor. Dr. Joel Zivot, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Emory și expert angajat de apărare, a arătat că deținuta probabil nu a atins nivelul necesar de substanță în sânge pentru a provoca oprirea respiratorie și cardiacă. „Este foarte posibil ca, din cauza întârzierii începerii resuscitării, să sufere o leziune cerebrală”, a avertizat Zivot.
Istoricul crimei din 1995 și ultimele recursuri
Christa Pike a fost condamnată la moarte în 1996 pentru uciderea lui Colleen Slemmer, o tânără de 19 ani. Muncind într-o tabără de pregătire profesională pentru adolescenți cu probleme, Pike (care avea 18 ani la acea dată) și iubitul ei de atunci, Tadaryl Shipp, au bătut-o, au torturat-o și au ucis-o pe Slemmer. Anchetatorii au descoperit atunci pe corpul victimei o pentagramă sculptată, iar martorii au arătat că Pike s-a lăudat ulterior cu fapta.
Înainte de tentativa de execuție, Curtea Supremă a SUA a respins ultimele recursuri ale apărării, inclusiv solicitările bazate pe istoricul de abuzuri din copilăria deținutei, iar Guvernatorul statului Tennessee a respins cererea de grațiere.
În petiția sa, Pike a încercat să își explice acțiunile de atunci: „Eram o tânără de 18 ani, bolnavă mintal. Mi-a luat mulți ani să realizez măcar gravitatea a ceea ce făcusem. Și mai mult să accept câte vieți am afectat. Am luat viața copilului, surorii, prietenului cuiva. Mă dezgustă acum gândul că am avut capacitatea de a comite o astfel de crimă.”
Pe de altă parte, familia victimei a așteptat de zeci de ani aplicarea pedepsei. Mama lui Colleen, May Martinez, a declarat: „De fiecare dată când mă gândesc la asta, mă gândesc la Colleen simțind acea durere și încercând să se ridice și să fugă.” Aceasta a adăugat că „Nu trece o zi sau un minut fără să mă gândesc la Colleen. Sărbătorile sunt cele mai grele.”
Statistica arată că, din 1976 până în prezent, pedeapsa capitală a fost aplicată în SUA pentru doar 18 femei, comparativ cu 1.663 de bărbați, reprezentând aproximativ 1% din totalul execuțiilor.