Administrația publică din România a înregistrat în 2024 cheltuieli de personal de 164,6 miliarde de lei, reprezentând 9,3% din PIB. Această cifră, publicată vineri într-un raport oficial al Guvernului Bolojan, marchează o creștere față de ponderea de 8,3% înregistrată în anul 2023. Documentul reprezintă prima radiografie de ansamblu care integrează date despre administrația centrală, locală și companiile de stat, fiind elaborat de Cancelaria Prim-Ministrului pe parcursul anului 2025.
Radiografia aparatului de stat: Concluziile studiului „Analiza eficienței administrației publice”
Raportul publicat subliniază necesitatea unei corelări mai strânse între resursele bugetare alocate și rezultatele palpabile în serviciile publice. Potrivit documentului, fragmentarea instituțională rămâne un obstacol major în optimizarea costurilor. Concluzia generală a raportului indică faptul că sistemul actual necesită ajustări structurale:
„Administraţia publică din România rămâne fragmentată şi supradimensionată în raport cu rezultatele obţinute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanţă şi impact conduce la ineficienţă şi risipă.”
Executivul subliniază că acest demers de raportare este unul tehnic și obligatoriu, menit să asigure transparența utilizării fondurilor publice către contribuabili. În comunicatul oficial se precizează:
„Administraţia publică a funcţionat, în mod sistematic, fără transparenţă reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor şi date esenţiale despre dimensiunea şi costul aparatului administrativ dispersate între instituţii, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de faţă este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activităţii statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziţia fiecărui cetăţean.”
Indicatori macroeconomici: Deficitul bugetar și evoluția numărului de angajați
Un capitol important al raportului se concentrează pe indicatorii financiari de la nivelul anului 2024, an în care deficitul bugetar s-a situat la nivelul de 8,65% din PIB. Analiza evolutivă arată că, deși în anul 2000 România avea un număr redus de angajați la stat raportat la totalul economiei, situația s-a schimbat semnificativ în ultimele două decenii.
Analiza eficienței administrației publice evidențiază o creștere vizibilă a aparatului bugetar începând cu anul 2020, depășind media europeană în anumite sectoare. Totodată, datele relevă dezechilibre în sectorul companiilor de stat, unde multe entități depind de subvenții externe:
„164,6 mld. lei cheltuieli personal în 2024 – 9,3% din PIB (comparativ cu 8,3% în 2023 – bazat pe acelaşi indicator al bugetului de stat). Deşi ponderea cheltuielilor de personal nu este la cel mai înalt punct din ultimii 20 de ani, se observă o tendinţă de creştere din nou.”
De asemenea, raportul menționează:
„Sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, numeroase entităţi fiind menţinute prin subvenţii fără legătură cu performanţa.”
Metodologie și recomandări pentru optimizarea cheltuielilor
Datele care au stat la baza raportului au fost colectate dintr-un spectru larg de instituții, printre care Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, INS și Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Procesul de prelucrare a fost realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, asigurându-se o acuratețe de 95%. Guvernul menționează că fragmentarea datelor a îngreunat colectarea acestora, ceea ce „este încă o dovadă a necesităţii digitalizării”.
În ciuda semnalelor de alarmă privind ineficiența, raportul identifică și „povești de succes” în cadrul unor entități de stat care au reușit să genereze venituri și să își optimizeze cheltuielile. Pentru viitor, documentul propune o strategie bazată pe:
Reducerea cheltuielilor prin comasări de instituții și gestionarea ieșirilor naturale din sistem;
Implementarea unor politici de expansiune (M&A) pentru companiile de stat;
O rigoare sporită în execuția bugetară, atât pe partea de venituri, cât și de cheltuieli.
„Urmând aceste exemple, entităţile publice din România pot să treacă la următorul nivel: reducerea semnificativă a cheltuielilor instituţiilor prin comasări şi reduceri de personal proactive, urmărind inclusiv ieşirile naturale din sistem; extinderea unei politici de M&A pentru companiile de stat şi a unei politici de expansiune a acestora în pieţele din proximitatea României plus o politică mai strictă asupra execuţiei bugetare atât pe partea de cheltuieli, cât şi din perspectiva veniturilor.”
Raportul constituie acum o bază de date oficială care permite evaluarea performanței administrative independent de configurația politică actuală, oferind o bază solidă pentru planificarea politicilor publice viitoare.
Grindeanu, grabeste-te și numește un nou prim ministru. Bolojan , ca interimar , sunt sigur că va mai „scăpa” minuni de astea ca din articol. Ce are de pierdut!
Alegeri anticipate!
9% inseamna risipa?