Exemplu de tânăr fermier din România. A renunțat la un job bine plătit pentru a face agricultură performantă. Tânărul a adoptat modelul din Italia în ferma din Iași

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

A obținut banii europeni și a investit într-o fermă invidiată de toți localnicii cu afaceri asemănătoare. Ieșeanul a revenit în Iași cu experiența acumulată în Italia și a folosit-o pentru a deveni agricultor. Acum deține o fermă modernă.

„Fără utilaje moderne, mai ales că e criză de oameni, nu prea poți face nimic”, spune fermierul.

Acesta este unul din cei 30 de ieșeni care au primit banii europeni prin intermediul GAL-ului Ștefan cel Mare.

Datorită fondurilor europene nerambursabile, un tânăr fermier din Iași a reușit să își modernizeze plantația de prun și cireș, dar și plantația cu viță de vie, prin implementarea unui proiect în valoare de aproape 25.000 euro. Din această sumă, suma încasată deja este de 18.600 de euro. Andrei Marius Rusu, un agricultor din comuna Comarna, a implementat cu succes un proiect derulat prin GAL-ul Ștefan Cel Mare. Valoarea totală a proiectului este de 25.000 de euro, fiind în proporție de 100 la sută nerambursabilă. Tânărul a muncit mai mulți ani în Italia, în domeniul pomicol, și s-a întors în Iași pentru a deveni agricultor după modelul italian.

„Am lucrat o perioadă de 5 ani, chiar într-o livadă. Nu e foarte diferită modalitatea de a face pomicultură față de România. Acolo însă se merge pe producție mare. Aleg soiuri care să dea o cantitate mare de fructe”, spune ieșeanul.

Investiții în utilaje agricole

Faptul că a lucrat tot în domeniul pomicol în Italia l-a ajutat să adopte stilul fermierilor italieni și în Iași. Astfel, a înființat până la cel mai mic detaliu livada cu pruni și cireși, cu banii europeni. Marius Rusu a finalizat proiectul și a investit banii primiți mai ales în utilaje agricole. A fost instalat ca tânăr fermier și mai întâi a încasat o primă tranșă din suma finală, de 18.600 de euro.

„Voi primi și restul banilor,  și voi cumpăra ce aveam nevoie ca să modernizez ferma. Fără utilaje moderne, mai ales că e criză de oameni, nu prea poți face nimic”, spune ieșeanul. Acesta a cumpărat un motocultor, o motocoasă, utilaje cu care lucrează aproximativ 7 hectare de livadă și viță de vie. Acesta povestește că s-a apucat de agricultură în anul 2010, după ce a revenit în Iași. „Comparativ cu Italia, pomicultura se face aproape la fel și în România. Însă, vorbind cu fermierii italieni, din Napoli, pentru că acolo am lucrat, spun că băncile îi ajută să ia împrumuturi. Cu dobânzi mici. Pe noi, ca mici fermieri, nu ne bagă nimeni în seamă. Nu avem cu ce garanta împrumutul și dobânzile sunt prea mari”, spune ieșeanul.

Proiect depus în cadrul GAL-ului

Ieșeanul a vrut să obțină repede banii europeni și a depus proiectul în cadrul GAL-ul Ștefan Cel Mare.

„Noi vrem să fim în pas cu tehnologia, să ne dezvoltăm. E important să primim ajutor pentru a ne dezvolta”, mai spune ieșeanul.

Fiind într-o zonă cu mulți pomicultori, ieșeanul spune că e puțin mai greu să își vândă produsele.

„Într-adevăr, cu piața de desfacere e mai dificil. Nu vrem să ajungem la intermediari pentru că nu ne convine prețul și încercăm să ne descurcăm singuri. Anul acesta a fost puțin mai greu, din cauza pierderilor, dar am vândut cu un preț mare și am acoperit aceste pierderi”, spune tânărul fermier.

Chiar dacă plantația se află într-o zonă cu mulți pomicultori, ieșeanul a știut să se facă remarcat și nu rămâne cu niciun fruct nevândut. Acesta vinde imediat după recoltare toată producția către clienții din toată Moldova.

Investiții în comunitățile de tineri fermieri

Prin intermediul GAL-ului Ștefan cel Mare au obținut finanțarea europeană pentru instalarea tinerilor fermieri 28 de ieșeni. Astfel, în cele nouă comune din județ care aparțin GAL-ului Ștefan cel Mare (Aroneanu, Golăiești, Ungheni, Țuțora, Prisăcani, Comarna, Costuleni, Ciortești, Dobrovăț) au fost investiți peste un milion de euro în mici afaceri agricole. Acestea au fost realizate de tinerii din comune care au vrut să dezvolte economia locală. Sintagma „tânăr fermier” înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.