Există o predispoziție genetică la accident vascular cerebral? Medicul Oana Bișoc prezintă câteva metode de prevenție – VIDEO

Dr. Oana Bișoc, medic primar neurolog la Clinica II de Neurologie a Spitalului de Neurochirurgie „Nicolae Oblu” din Iași, a discutat, în emisiunea BZI LIVE, despre predispoziția genetică la accidentul vascular cerebral. Medicul a dezvăluit și câteva metode de prevenție.

Accidentul vascular cerebral (AVC) are loc în momentul în care alimentarea unei zone din creier este întreruptă sau redusă, fapt ce împiedică țesutul cerebral să primească oxigen și substanțe nutritive. Astfel, în decurs de câteva minute, celulele cerebrale încep să moară și, tocmai de aceea, un AVC constituie o urgență medicală. Tratamentul medical este crucial, pentru a reduce afectarea cerebrală și a preveni alte complicații.

În urma unui tratament corespunzător, poate fi prevenită și dizabilitatea care s-ar putea instala în urma unui accident vascular cerebral.

stirilebzi.ro

Părintele Constantin Necula: „Fiţi întotdeauna de partea lui Hristos!”

Stirile PROTV

Occidentul a dat undă verde Ucrainei să atace Rusia. Zelenski a primit ce își dorea

Există o predispoziție genetică la accident vascular cerebral? Iată ce spune medicul neurolog Oana Bișoc

Potrivit medicului Oana Bișoc, dacă o persoană are în familie unul dintre părinți cu risc de AVC sau care a trecut printr-un AVC este predispusă la a face un accident vascular de-a lungul vieții. Din fericire, astfel de cazuri sunt rare, dar pentru a le evita este bine să ne orientăm spre controlul factorilor de risc existenți, adică putem să ne asigurăm că nu există probleme în ceea ce privește sistemul cardiovascular. Mai mult, putem să avem grijă la partea de dietă, analize medicale sau metabolism. Renunțarea la fumat poate fi un pas important în privința persoanelor predispuse la AVC.

„Există aceste cazuri, dar sunt rare. Ce putem face? Putem să fim foarte orientați vis-a-vis de controlul factorilor de risc pe care îi știm, adică putem să ne asigurăm că suntem în regulă vis-a-vis de partea cardiovasculară, de partea de dietă, de partea de analize, de metabolism și toate cele, nu ne apucăm de fumat de principiu.”, a declarat medicul Oana Bișoc pentru BZI LIVE.

Medicul a adăugat că bolile genetice care generează un accident vascular cerebral prezintă, de regulă, anumite tipare pe care acționează sau anumite semne care arată că un AVC este posibil dintr-o astfel de cauză.

Foarte importantă este stabilirea cauzei care a generat un accident vascular, pentru a-i ajuta pe urmași să poată merge țintit vis-a-vis de testele medicale.

„E important de știut că bolile genetice care determină accident vascular, în general, au anumite tipare pe care funcționează sau anumite semne care îți arată că e un accident posibil dintr-o asemenea cauză. De exemplu, sunt boli genetice ale vaselor și atunci vor da pleiada de simptome specifică bolii respective. Sunt boli genetice care afectează coagularea sângelui, adică îl fac mai hipercoagulabil. În general, lucrurile funcționează așa. În momentul în care există un pacient cu un accident vascular, la care modul în care s-a instalat, s-a manifestat, aspectul clinic, analizele, sugerează o boală genetică, atunci acolo se duc eforturile spre a diagnostica o cauză pertinent, astfel încât urmașii să aibă informația asta și să poată merge țintit vis-a-vis de teste. În general, testele genetice se fac țintit, pentru că nu există un panel de gene care să ne arate tot ce înseamnă cromozomii noștri și fiecare ce reprezintă. Și atunci îți trebuie un grad înalt de suspiciune, ca să poți să pui un diagnostic pertinent.”, a completat medicul.

Sechele pe care le pot avea pacienții care au suferit un AVC

Pacientul care a trecut printr-un accident vascular cerebral poate să rămână cu deficit de forță pe mână sau picior, un deficit de sensibilitate, cu parestezii, amorțeli sau dureri pe jumătate de corp sau pe un membru sau cu tulburări de vorbire ori tulburări de vedere. În cazuri rare, pot rămâne tulburări de înghițire sau tulburări respiratorii.

„Poate să rămână deficit de forță pe mână, pe un picior, poate să rămână un deficit de sensibilitate, parestezii, amorțeli, dureri pe o jumătate de corp sau pe un membru, pot să rămână tulburări de vorbire, pot să rămână tulburări de vedere. În cazuri mai puțin frecvente, pot să rămână tulburări de înghițire sau tulburări respiratorii sau orice fel de combinație, în funcție de zona de creier care a fost afectată și de care funcție era responsabilă.”, a subliniat medicul neurolog Oana Bișoc, în cadrul emisiunii BZI LIVE.