Reporterii BZI au realizat un experiment, astfel că toți rectorii universităților de stat ieșene au fost întrebați ce părere au despre existența unei mega-universități în viitor, prin unirea acestora
Părerea rectorilor universităților ieșene în legătură cu existența unei mega-universități
Rectorii universităților de stat ieșene discută pe tema unei viitoare mega-universități care să reunească toate cele cinci instituții de învățământ superior.
Prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este pentru această propunere și prezintă principalele avantaje, însă consideră faptul că, la momentul actual, acest lucru nu se dorește.
„Eu sunt favorabil acestei perspective care este o direcție în Europa democrată. În acest fel ai mai multe specializări, domenii diferite, un număr mare de studenți, pot fi accesate mai ușor fondurile europene și te clasezi mult mai bine în clasamente. Eu nu văd dezavantajate, doar dacă cineva ar spune că dispar funcțiile de rector, dar mecanismul poate fi unul de conducere colectivă, un consiliu de conducere și prin rotație, câte un an fiecare componentă de rector, timp în care ceilalți să fie prorectori. Cred că la momentul actual nu se dorește o astfel de opțiune, însă normal ar trebui să se întâmple acest lucru. Problema este alta, că se va pune în discuție nu să se facă unificare, iar răspunsul este de la sine înțeles, că ar fi sub umbrela «Universității Alexandru Ioan Cuza»”, declară prof. univ. dr. Tudorel Toader.
Rectorul Politehnicii ieșene, profesorul universitar Dan Cașcaval, susține faptul că Iașul nu este pregătit, în momentul actual, pentru fuzionarea celor cinci importante instituții de învățământ superior.
„Iașul trebuie să fie pregătit pentru așa ceva, și aici mă refer atât la Iașul universitar, cât și la Iașul ca oraș. Universitățile ieșene s-au dezvoltat cu un specific aparte, un specific care interferă în multe puncte, dar nu știu dacă se pot reuni ușor sub o singură umbrelă. În afară de particularitățile în ceea ce privește activitatea didactică sau științifică a fiecărei universități, avem și culturi organizaționale destul de diferite. Ideea că o astfel de mega-universitate ar duce la o creștere în poziționarea în clasamente nu cred că este un motiv destul de important pentru o astfel de unire. Susțin această idee, dar cred că este prematură”, spune prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval.
Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași este împotriva acestei idei: „Nu ne regăsim a fi o universitate-mamut”
Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, este total împotriva ideii de comasare și realizare a unei mega-universități, unul dintre motive fiind gestionarea grea a acesteia.
„Din punctul meu de vedere, această ideea este irealizabilă și am mai spus acest lucru de multe ori. Noi, ca Universitate de Medicină și Farmacie, nu ne regăsim a fi o universitate-mamut. Cum ar fi să administrezi o universitate care ar avea undeva la 60.000 de studenți? Eu nu susțin deloc această idee și nici nu cred că s-ar putea întâmpla așa ceva. Fiecare universitatea are câte 4 sau 5 facultăți și mi se pare imposibil de gestionat”, spune prof. univ. dr. Viorel Scripcariu.
Am luat legătura și cu profesorul universitar Aurelian Bălăiță, care susține faptul că această idee ar fi destul de avantajoasă pentru învățământul ieșean, însă ar exista, cu siguranță, probleme din punct de vedere tehnic.
„Ar fi avantajos pentru învățământul superior ieșean o asemenea comasare, pentru că universitatea mare a Iașului ar fi devenit cea mai importantă universitate din România, cu mari șanse de a intra în clasamentele internaționale. Problemele ar fi din punct de vedere tehnic, pentru conducerea unei mega-universități, în sensul de a se păstra o echitate între universitățile care sunt acum și care au deja o autonomie. Eu văd lucrul acestea prin crearea unui consorțiu universitar la nivelul Iașului, nu prin fuzionare. În momentul actual, nu cred că Iașul este pregătit pentru așa ceva, ar fi necesari câțiva ani de pregătire”, declară prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță.
test
Singura care ar castiga din comasare, ar fi UAIC. De fapt, ideea de comasare este un paravan. In spatele ei este dorinta arzatoare a lui T.T. de a pune mana pe terenurile de la USV si pe caminele de la Politehnica. De accea si declara el axiomatic ca aceasta comasare trebuie sa aiba loc sub umbrela UAIC.
Ma mir de Cascaval ca o scalda. Politehnica ar avea numai de pierdut din comasarea asta. Pe toate planurile.
Daca mergem pe principiul „sa le punem pe toate intr-o oala”, atunci Curtea de Conturi ar trebui sa fuzioneze cu Curtea Constitutionala, si cu Hanul Curtea Veche. Ca doar toate trei sunt curti.
nu cumva gargamel va putea legal sa candideze din nou la rector in megauniversitatea asta pe care o viseaza?
Trebuie sa privim acest sondaj in felul urmator: 1) nu cred ca rectorii au stiut ce a spus fiecare, cred ca raspunsurile au fost data independent; 2) raspunsurile unor rectori sunt vadit politicoase sau politically corect caci raspunsul real ar fi nu; 3) argumentul ca o universitate unica ar fi mai sus in top este ireal: de ce performanta unei singure universitati ar fi mai mare decat suma performantelor individuale? nu tot aceiasi oameni ii include?
D-l rector Toader vorbeste ca sa se afle in treaba. Habar nu are. Numarul mare de studenti nu garanteaza rankingul. Potrivit World University Rankings 2024 :
* MIT, locul 3 in rankingul mondial, are 11085 studenti, dar devanseaza Harvard – locul 4, 20050 studenti, si Cambridge – locul 5, 20565 studenti.
* Princeton – locul 7 – are numai 7753 studenti, dar devanseaza Imperial College London – locul 8, 20275 studenti, Berkeley – locul 9, 39991 studenti, si Yale – locul 10, 11924 studenti.
Deci, inclin sa-i dau dreptate Anonimului de la 09.01. T.T. vrea sa mulga o vaca mai mare. UAIC nu-i mai ajunge.
Ar fi in interesul studentilor, care ar beneficia de programe comune si platforme interdisciplinare.
Singurul obstacol este orgoliul.
Deci, nu se va face.
Stați liniștiți, nu lasă niciunul ciolanul din mână !
Care ar fi acele programe comune? Platforme interdisciplinare intre care stiinte?
Vreti sa-l testati? Foarte bine, dar stiti prea bine ca vorbeste fara sa stie.
Doar in mintea ratatilor de la pseudostiintele educatiei exista programe de studiu care sa poata fi scolarizate la comun de Cuza si UMF, de exemplu. In nomenclatorul din HG nu exista. A, ca se poate incropi ceva pompos, da, se poate, dar va fi irelevant pe piata muncii. Insa menirea universitatii nu este sa scoata ratati care nu-si gasesc de lucru.
@Plm ✠, partial gresiti. Misiunea oricarei universitati adevarate este avansul in cunoasterea stiintifica si diseminarea ei prin invatamant superior. Invatamantul superior de calitate poate exista numai si numai daca este sustinut de profesori capabili de realizari stiintifice semnificative. Deci invatamantul superior este si despre profesori.
Asta ar fi valabil doar pentru științele exacte. Și prea puțin valabil pentru științele umaniste. Nu putem vorbi despre avansul în cunoașterea științifică în cazul științelor juridice. Ori a filozofiei, limbilor, etc. Îmi susțin părerea că învățământul este in primul rand despre cei care învață, și mai apoi despre cei care predau. Scopul este învățarea, iar produsul final este absolventul. Profesorul este doar unealta.
Nu stiu daca umanioarele pot fi numite stiinte. Anumite parti – da, dar intregul – nu.
Definitia este valabila si pentru inginerie, si pentru medicina.
Umanele nu sunt stiinte. Stiinta este atunci cand creezi pe baze stiintifice, sau descoperi obiecte/fenomene noi.
Stiintele juridice? As zice ca mai degraba sunt o clasificare si o ordonare (in sensul de stabilire a prevalentelor). Nu ai ce sa descoperi nou, iar ceea ce se creeaza nou (Legi, HG, etc) nu pot fi numite creatii stiintifice.
Zau? Iaca ce spune DEX-ul despre Drept, de pilda: Stiinta sau disciplina care studiaza dreptul. Vezi si la celelalte. Credeam ca vorbesc cu un intelectual…
Ar trebui desfiintate acele facultati, nu? Se pierde vremea pe acolo. Studentii nu invata nimic, profesorii de acolo sunt degeaba.
Anonimnul ala nu stie de vorbeste. Ori nu a trecut niciodata prin vreo facultate, ori e vreun inginer care a terminat cu greu, cu 5.
Poti fi doctor in stiinte juridice, de pilda. Sau doctor in drept. Dupa cum ne spui tu bre, poti fi doctor in ceva ce nu e stiinta. In comentat aiurea si sustinut teze gresite din start, de exemplu. Hai lasa-ne.
Franz Kafka a fost doctor. In drept. Adica intr-o non-stiinta. La fel si Ioan Pangal, Traian Vuia, etc. Niste neica nimeni, dupa ala care se trezeste comentand.
Numiti descoperirile stiintifice ale celor enumerati. Nu puteti, pentru ca nu exista.
Articolele stiitifice semnificative sunt publicate in jurnale indexate ISI. Daca comparam punctajele ISI, orice lector de la Matematica, sau Fizica are un punctaj cel putin triplu decat un profesor de la drept. Btw, in lista de lucrari din 2018 a lui T.T. nu apare niciun articol ISI.
Repet : numiti descoperirile stiintifice ale celor enumerati.
P.S.
Cunosc aerele de superioritate ale absolventilor si profesorilor de la drept. Nu ma impresioneaza.
Repet: stiinta nu se rezuma la descoperiri stiintifice.
Cercetarea stiintifica are ca produs final descoperirea / creatia stiintifica.
„Scientific discovery is the process or product of successful scientific inquiry.”- Stanford Encyclopedia of Philosophy.
Deci, daca nu exista descoperiri stiintifice, nu exista nici cercetare stiintifica. Iar fara cercetare stiintifica nu putem vorbi de stiinta.
Am citit cu atenție comentariile. Pozițiile exprimate asupra noțiunilor de știință și de cercetare științifică sunt suficiente pentru a conchide că fuziunea propusă este o aberație. Poate, eventual, o regrupare a facultăților în funcție de specificul intrinsec. De exemplu, o universitate care să grupeze facultățile de științe exacte pure și aplicate, asta da, cred că ar putea fi funcțională.
Cercetarea stiintifica este una, descoperirea stiintifica este cu totul alta. Nu intotdeauna cercetarea stiintifica are ca rezultat si vreo descoperire. Sari printre notiuni precum un iepure printre verze. Cercetarea stiintifica poate fi – si este cel mai adesea – sterila. Fara rezultate. Doar cu fonduri tocate, ca sa traiasca si ei din ceva. Si sa mai scrie articole prin reviste de specialitate, sa le mai creasca reputatia academica.
Vorbesti mai curand de institute de cercetare decat despre universitati. Sunt notiuni total diferite, cu scopuri diferite. Amesteci notiunile. Universitatile fac cercetare de interes academic, penru punctaje, articole elogioase si preamarirea ego-ului profesorilor. Cel mai adesea fara aplicabilitate in viata reala. Institutele de cercetare fac adevarata cercetare despre care vorbesti. Cu aplicabiltate imediata in viata reala. Iar astea nu tin de Ministerul Educatiei. Pentru ca nu sunt unitati de invatamant. Pentru ca cercetarea nu este sinonima cu invatamantul. Un mic exemplu de la Facultatea de Fizica a Universitatii Cuza: in anii 90, un reputat profesor a descoperit – in teorie – metoda de stocare a energiei fulgerelor. Ca urmare a unor experimente de laborator. Si… acolo a murit descoperirea stiintifica. Nu a fost aplicata niciodata. Motivul tine de evidenta. S-au ingrosat doar paginile revistelor de sepcialitate. In aparenta, multi din mediul academic doar asta cauta: articole, rating-uri, laude, titluri, cantitate in loc de calitate.
Cat despre aerul de superioritate, nu te supara: am toate motivele sa ma simt asa fata de tine, avand in vedere varza terminologica si aiurelile fara sens pe care le sustii, in pofida evidentei. Sa stii ca nu intotdeauna tenacitatea este ceva pozitiv. Ar fi in avantajul tau sa incetezi a te mai face de ras.
Daca ar fi sa ne luam dupa teoriile tale, institutele de cercetare ar trebui desfiintate si transformate in universitati. La fel si facultatile de drept: pentru a fi magistrat, ar fi suficient un curs postliceal de 6 luni.
Stii, iesenii se mandresc ca universitatea Cuza este prima infiintata. Dar ghici ce: la infiintare avea doar 3 facultati – drept, litere si teologie. Ca sa o scurtam, aia nu era o universitate, pentru ca nu avea nicio facultate de stiinte. Pentru ca dreptul, literele si teologia nu sunt stiinte. Ca atare, iesenii ar trebui sa renunte la semetie si sa admita ca nu la Iasi s-a intemeiat prima universitate 🙂 Aia nu era decat un soi de pension. Tu cel putin, stiu ca impartasesti opinia asta.
Jurnalele stiintifice nu sunt mofturi cum crezi dumneata, ci mijlocul de diseminare a descoperirilor stiintifice. Iar rankingul unei universitati este dat in ultima instanta de volumul si nivelul descoperirilor stiintifice publicate în jurnale. Acesta este criteriul acceptat unanim de comunitatea stiintifica internationala. Ca dumneata ai alta parere, ma rog, te priveste.
In concluzie, pot spune doar atat :
1) Sunt de acord cu Anonimul care a postat pe 10 februarie la 8:38 pm : fuziunea este o aberatie, pentru ca ar amplifica divergentele existente.
2) Este timpul ca facultatile de stiinte exacte din Cuza sa se separe. Nu este corect ca rankingul universitatii sa fie tras in jos de facultati care practic nu au ce raporta la cercetare, cu profesori cu indice Hirsch zero.
Domnule @Anonim (9:33 am), sunt perfect de acord cu punctul 2) concluzionat de dumneavoastră.
Cum sa fii de acord sa comasezi medicina cu ingineria, georgrafie, economie, arhitectura, drept, etc. !! Ar fi un talmes-nalmes. Poate cand nu vor mai fi candidati ca si asa se nasc foarte putini copii, iar Romania se depopuleaza ingrijorator.
Nu ar fi o separare. Ar insemna ca universitatea Cuza sa revina la matca initiala.
Cat despre ctiteriile enumerate, acestea nu sunt un dat de la D-zeu, chiar daca sunt general acceptate. Aplicabilitatea lor este restransa la stiintele exacte si cele naturale.
Inca ceva: facultatea de drept Berkeley a raportat ceva, iar Cuza, nu? Dar Harvard? Stanford?
Americanii au o abdordare mai practica si mai apropiata de realitate, fara sa amestece stiintele exacte cu cele umane. Ranking-ul este facut pe facultati, nu pe universitati. https://www.usnews.com/best-graduate-schools/top-law-schools/law-rankings?_sort=my_rankings-asc
Si da, inca nu am vazut interes fata de studenti si mai ales fata de cunostintele cu care parasesc universitatea. Sunt o masa buna de plata, dupa opinia multor universitari. Si aducatori de salarii. Continui sa cred ca universitatea este mai intai despre studenti si absolventi, si abia mai apoi despre profesori.