Experiment democratic în Mexic. A avut loc primul scrutin popular din lume destinat alegerii judecătorilor

Duminică, 1 iunie, Mexicul a scris istorie, organizând primul scrutin popular din lume destinat alegerii judecătorilor, o inițiativă promovată de guvernarea de stânga cu scopul declarat de a reforma profund justiția și de a combate influența tot mai mare a crimei organizate. Peste 99,7 milioane de cetățeni au fost invitați la urne pentru a alege, dintre peste 3.400 de candidați, viitorii ocupanți ai 881 de funcții din sistemul judiciar federal – inclusiv membri ai Curții Supreme – precum și alte câteva sute de poziții la nivel local.

În ciuda dimensiunii și mizelor uriașe, participarea cetățenilor a fost modestă. Primele estimări au arătat o prezență între 12,57% și 13,32%, semn că mulți alegători fie nu au fost suficient informați, fie au fost descurajați de complexitatea votului. Rezultatele finale sunt așteptate în aproximativ zece zile.

Mexicul alege judecătorii prin vot popular

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, una dintre promotoarele reformei, a declarat scrutinul un „succes total”. Într-un mesaj postat pe rețeaua X (fosta Twitter), ea a subliniat că aproape 13 milioane de oameni au participat la un exercițiu istoric, exprimându-și pentru prima dată votul direct pentru miniștri ai Curții Supreme, judecători și magistrați.

Cu toate acestea, procesul nu a fost lipsit de controverse. Criticii – inclusiv organizații internaționale, mediul academic și asociații judiciare – au pus sub semnul întrebării validitatea și viabilitatea unei astfel de inițiative. S-au exprimat temeri legate de lipsa de informare în rândul alegătorilor, de manipularea votului și mai ales de riscul infiltrării criminalității organizate în structura de justiție, prin impunerea unor candidați cu trecut dubios.

Observatorii internaționali prezenți la fața locului au descris procesul ca fiind pașnic, deși fără precedent. Marcela Rios, reprezentanta Misiunii Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA), a subliniat că scrutinul a generat un interes major în America Latină, oferind un potențial model de implicare civică în reforma justiției.

Pentru președinta Sheinbaum și mentorul său politic, fostul președinte Andrés Manuel López Obrador, această inițiativă reprezintă nucleul unei reforme constituționale menite să reducă privilegiile și corupția endemice din sistemul judiciar mexican. Însă complexitatea procesului electoral a fost evidentă. Postul de televiziune Milenio TV a cronometrat că Sheinbaum a petrecut peste 11 minute completând buletinele de vot – un simbol al dificultății cu care cetățenii obișnuiți s-au confruntat în fața unor liste kilometrice de candidați.

Experiment democratic sau poartă deschisă crimei organizate?

Profesorul David Shirk de la Universitatea din San Diego a explicat că alegerea în cunoștință de cauză ar fi presupus ore întregi de documentare pentru fiecare alegător, ceea ce a făcut ca o bună parte a populației să fie copleșită de proces.

În Ciudad de Mexico, sute de persoane au protestat împotriva reformei și a scrutinului, acuzând guvernul că încearcă să pună mâna pe justiție.

„Nu dictaturii”, „Nu fraudei judiciare”, „Eu nu votez” – au fost doar câteva dintre mesajele afișate de manifestanți în cadrul unui „marș național”.

Una dintre mizele fundamentale ale reformei este reducerea impunității într-o țară unde, anual, au loc aproximativ 30.000 de crime, majoritatea rămânând nerezolvate. Mexicul este afectat profund de violența generată de bandele criminale, inclusiv de șase dintre cele opt grupări considerate organizații teroriste de către președintele american Donald Trump.

Îngrijorările nu s-au oprit doar la procesul de vot, ci și la profilul unor candidați. Organizația neguvernamentală Defensorxs a identificat aproape 20 de candidați cu legături directe sau indirecte cu lumea interlopă. Un caz notoriu este cel al Silviei Delgado, fosta avocată a celebrului traficant de droguri Joaquin „El Chapo” Guzman. Ea candidează acum pentru un post de judecător în Ciudad Juarez, oraș aflat la granița cu Statele Unite.

Deși cerințele oficiale pentru a candida includ o diplomă în drept, experiență profesională și o reputație solidă, realitatea a arătat că unele nume ridică semne serioase de întrebare. Profesorul Shirk a adăugat că, deși atenția publicului se îndreaptă spre judecători, corupția este mai frecventă în rândul procurorilor – funcționari care sunt mai ușor de mituit și manipulat.