Explodează scandalul politic! PSD, acuzat că pune piedici organizării alegerilor anticipate

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Posibilitatea organizării unor alegeri parlamentare anticipate provoacă tot mai multe tensiuni pe scena politică. Deși liderii PSD susțin în mod repetat că formațiunea nu se teme de un scrutin înainte de termen, în spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora partidul ar încerca, indirect, să împiedice declanșarea acestuia.

În centrul controversei se află președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, fost membru PSD, care a declarat recent că, în forma actuală a legislației, organizarea alegerilor anticipate ar întâmpina obstacole juridice importante.

Potrivit șefului AEP, Legea nr. 208/2015 a fost concepută pentru alegeri organizate la termen, iar calendarul electoral nu ar putea fi respectat în cazul unor anticipate. El susține că mai multe proceduri – de la constituirea birourilor electorale și strângerea semnăturilor, până la organizarea secțiilor de vot din străinătate și votul prin corespondență – ar necesita termene mai scurte decât cele prevăzute de lege.

În opinia sa, aceste modificări ar putea fi realizate doar prin ordonanță de urgență, însă un guvern demis prin moțiune de cenzură nu mai poate adopta astfel de acte normative.

PSD spune că nu se teme de anticipate, dar este acuzat că încearcă să le oprească

Argumentele prezentate de Adrian Țuțuianu sunt însă contestate de mai mulți specialiști în drept electoral. Aceștia susțin că legislația și Constituția permit organizarea alegerilor anticipate în intervalul maxim de trei luni prevăzut după dizolvarea Parlamentului, fără a fi nevoie de modificarea legii.

Criticii arată că și la alegerile parlamentare organizate în 2024 toate etapele procedurale – constituirea birourilor electorale, depunerea candidaturilor, strângerea semnăturilor și organizarea votului în diaspora – au fost încadrate în aceeași perioadă de aproximativ 90 de zile.

De asemenea, este contestată și afirmația potrivit căreia votul prin corespondență nu ar mai putea fi organizat. Legea stabilește că înscrierile încep după 1 aprilie și se încheie cu 45 de zile înaintea scrutinului, ceea ce, susțin juriștii, lasă suficient timp pentru desfășurarea procedurii și în cazul unor alegeri anticipate.

În ceea ce privește actele necesare organizării scrutinului, specialiștii subliniază că un guvern interimar poate adopta hotărârile necesare stabilirii datei alegerilor, calendarului electoral, finanțării și măsurilor tehnice. În plus, legislația privind transparența decizională permite adoptarea rapidă a unor astfel de acte atunci când există o situație urgentă.

În prezent, procedura constituțională pentru declanșarea alegerilor anticipate nu este încă îndeplinită. După respingerea primei propuneri de guvern, este nevoie de încă un eșec învestirii unui Executiv și de expirarea termenului de 60 de zile pentru ca președintele României să poată lua în calcul dizolvarea Parlamentului.

Dezbaterea privind posibilitatea organizării alegerilor anticipate rămâne astfel deschisă, iar interpretările diferite ale legislației continuă să alimenteze disputa politică.