Explozie de îngrijorare lângă Cernobîl: incendiu masiv după prăbușirea unei drone. Silviu Gurlui explică riscurile reale

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un incendiu de proporții se extinde în apropierea fostei centrale nucleare de la Cernobîl, în zona reactorului 4, după ce o dronă s-ar fi prăbușit într-un areal situat la aproximativ 17 kilometri sud-est de obiectiv, în condiții de vânt puternic și atmosferă extrem de uscată.

Potrivit estimărilor actuale, focul a ajuns să afecteze o suprafață de peste 35 de kilometri pătrați, alimentat de vegetația uscată și de condițiile meteorologice nefavorabile intervenției rapide.

Profesorul Silviu Gurlui a declarat că monitorizează permanent evoluția situației radiologice din zonă, subliniind că, în acest moment, nu există scurgeri radioactive și nici o creștere semnificativă a nivelului radiațiilor nici în perimetrul centralei, nici în afara acestuia. De asemenea, măsurătorile realizate în România, inclusiv la Iași, nu indică depășiri ale fondului natural de radiație.

Totuși, amploarea incendiului ridică îngrijorări legate de posibile dificultăți în stingerea focarelor, în contextul în care zona ar putea conține muniții neexplodate sau materiale militare rămase din perioade anterioare, ceea ce îngreunează intervenția echipelor de salvare și ar putea favoriza extinderea focului.

„Fac un anunț legat de incendiile puternice din vecinătatea reactorului 4 de la Cernobîl.
Începând de ieri, o dronă ar fi căzut într-un areal aflat la circa 17 km sud-est de centrală, în condiții meteorologice cu vânt puternic și atmosferă foarte uscată, a declanșat un incendiu care astăzi însumează peste 35 km².
Urmăresc atent nivelul radiațiilor din vecinătate și mai ales din zona centralei nucleare. În acest moment nu există nici o scurgere radioactivă și nu există nici o creștere alarmantă a nivelului radiațiilor. De asemenea, aici, la Iași, nu există valori peste limita fondului natural.
Suprafața afectată este însă foarte mare, iar în zonă ar putea să existe mine sau materiale militare rămase în teren, ceea ce face intervenția dificilă și poate împiedica stingerea rapidă a incendiului. Din acest motiv, există probabilitatea ca focul să se mai extindă.
Deocamdată, principalul risc îl reprezintă posibilitatea ca incendiile să remobilizeze în atmosferă particule radioactive sedimentate în sol sau asimilate de vegetație după catastrofa nucleară de acum aproape 40 de ani. În timpul arderii pădurilor, al vegetației uscate și al stratului organic de la suprafața solului, parte dintre radionuclizii fixați în timp în ecosistem pot reintra sub formă de cenușă fină, aerosoli și particule transportate de masele de aer.
Urmăresc evoluția condițiilor atmosferice, deplasarea maselor de aer și a curenților care ar putea transporta fum, aerosoli sau alți poluanți spre România: unde, când și în ce concentrații ar putea ajunge, dacă situația o va impune.
Deocamdată nu observ un risc care să justifice îngrijorare pentru populația din România, dar este o situație care trebuie monitorizată atent, permanent”, a spus profesorul Silviu Gurlui.