Fenomenul îngrijorător din școlile ieșene despre care elevilor le este frică să vorbească! „Poate apărea inclusiv în licee cu rezultate academice foarte bune”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Violența din școlile ieșene s-ar putea ascunde în spatele tăcerii elevilor. Consiliul Județean al Elevilor Iași spune că numărul mic de sesizări primite prin „Butonul Roșu” nu înseamnă că problemele sunt puține. Elevii se tem de repercusiuni, iar reprezentanții organizației vorbesc chiar despre o posibilă „cultură a măturării sub preș”. Mai mult, au fost semnalate și situații în care profesori sau alți adulți din școli ar fi avut comportamente abuzive, inclusiv presupuse forme de abuz fizic.

Puține sesizări nu înseamnă puține cazuri de violență. Elevii se tem de repercusiuni dacă vorbesc.

De ce nu sunt raportate cazurile de violență din școlile ieșene

Violența din școlile ieșene ar putea fi mult mai greu de măsurat decât arată numărul oficial al sesizărilor. Consiliul Județean al Elevilor Iași atrage atenția că numărul redus de reclamații primite prin „Butonul Roșu” nu înseamnă că situațiile de violență sunt puține.

Din contră, reprezentanții elevilor spun că una dintre cele mai mari probleme este teama copiilor de repercusiuni.

În unele cazuri, elevii ar evita să vorbească pentru a nu avea probleme cu profesorii sau cu propria școală. Mai mult, Consiliul Elevilor spune că a primit și sesizări privind presupuse comportamente abuzive ale unor profesori sau ale altor adulți din mediul școlar, inclusiv acuzații de abuz fizic, în special în unități din afara municipiului Iași.

02:00

FOTO Incident revoltător la Școala Păușești! Un copil de 12 ani a ajuns la spital după ce a stat ore întregi cu mâna ruptă. „Avea mâna strâmbă. De ce nu au chemat ambulanța?”

02:00

Iașul dă campionul JBOI 2026! Andrei Nemțișor, pe primul loc la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori

Numărul sesizărilor privind violența din școli nu spune întotdeauna întreaga poveste.

Consiliul Județean al Elevilor Iași explică faptul că, deși prin „Butonul Roșu” ajung relativ puține sesizări, acest lucru nu trebuie interpretat automat ca o dovadă că în școli există puține situații de violență.

Problema ar fi, în primul rând, lipsa de informare a elevilor, dar și frica de a vorbi.

„De obicei, avem un număr relativ mic de sesizări prin «Butonul Roșu». Acest lucru nu înseamnă însă că situațiile de violență școlară sunt puține”, au transmis reprezentanții Consiliului Județean al Elevilor Iași.

Potrivit acestora, mulți elevi nu știu că au la dispoziție o modalitate anonimă prin care pot semnala astfel de situații.

„Butonul Roșu” poate fi accesat de pe site-ul Consiliului Județean al Elevilor Iași și este destinat tocmai situațiilor în care elevii au nevoie de ajutor în cazul unor forme de violență.

Violență între elevi, dar și sesizări privind profesori

Cele mai frecvente situații semnalate Consiliului Elevilor sunt cele de violență între elevi. Există însă și cazuri care ridică probleme mult mai serioase.

Reprezentanții elevilor spun că au primit sesizări referitoare la situații în care profesori sau alți adulți din mediul școlar ar fi avut comportamente abuzive, inclusiv forme de abuz fizic.

Potrivit Consiliului Județean al Elevilor, astfel de sesizări au fost întâlnite în special în unități de învățământ din afara municipiului Iași.

Poate cea mai îngrijorătoare concluzie transmisă de Consiliul Elevilor este legată de teama copiilor de a raporta.

În anumite situații, elevii se tem că, dacă vor vorbi, vor avea probleme la școală sau în relația cu profesorii.

Mai mult, reprezentanții elevilor susțin că poate apărea o situație în care imaginea instituției să ajungă să fie pusă înaintea siguranței copiilor.

„Una dintre cele mai importante probleme pe care le observăm este teama elevilor de eventuale repercusiuni. În anumite situații, elevii se tem că, dacă vor vorbi, vor avea de suferit la nivel școlar sau în relația cu profesorii. În același timp, școlile ajung uneori să gestioneze simultan două obiective: siguranța elevilor și protejarea reputației instituției. De aici poate apărea o cultură a «măturării sub preș» a cazurilor de violență. Nu este un fenomen prezent în toate unitățile de învățământ, însă este unul real și poate apărea inclusiv în licee cu rezultate academice foarte bune. În astfel de contexte, elevii pot fi descurajați, direct sau indirect, să sesizeze cazurile în afara școlii, mai ales atunci când există riscul ca situația să ajungă la Inspectoratul Școlar Județean sau la Consiliul Elevilor. În opinia noastră, reputația unei școli nu poate fi mai importantă decât siguranța elevilor. O instituție de învățământ nu își protejează imaginea ascunzând existența unor probleme, ci demonstrând că este capabilă să le identifice și să le rezolve”, au mai precizat reprezentanții Consiliului Județean al Elevilor pentru reporterii BZI.

Ce se întâmplă după o sesizare

Consiliul Județean al Elevilor explică și procedura pe care o urmează după primirea unei reclamații prin „Butonul Roșu”.

Sesizarea este analizată de grupul de lucru responsabil, iar reprezentanții elevilor verifică informațiile disponibile și dovezile transmise.

Atunci când este posibil, aceștia iau legătura și cu persoana care a făcut sesizarea pentru a obține mai multe informații și încearcă să verifice obiectiv situația.

După analizarea cazului, atunci când situația o justifică, Consiliul Județean al Elevilor poate transmite o sesizare către conducerea unității de învățământ.

Dacă problema nu este soluționată în termenul stabilit sau continuă să fie primite sesizări cu privire la aceeași situație, cazul poate ajunge la Inspectoratul Școlar Județean Iași.

Reprezentanții elevilor spun că Inspectoratul Școlar Județean are un rol important în astfel de situații.

„Atunci când este sesizat cu privire la un caz de violență școlară, Inspectoratul poate verifica modul în care unitatea de învățământ a gestionat situația și poate dispune sau solicita măsurile prevăzute de legislație.

În cazul personalului didactic, eventualele sancțiuni disciplinare sunt stabilite potrivit procedurilor și competențelor legale, în timp ce, în cazul violenței între elevi, Inspectoratul poate interveni pentru ca școala să aplice măsurile necesare.

Considerăm că această colaborare este esențială pentru ca siguranța elevului să rămână prioritatea reală a sistemului educațional”, au transmis reprezentanții Consiliului Județean al Elevilor Iași.

O altă problemă recunoscută chiar de reprezentanții elevilor este faptul că mecanismul de sesizare nu este suficient de cunoscut.

Consiliul încearcă să promoveze „Butonul Roșu” prin rețelele de socializare, prin canalele interne de comunicare, prin intermediul evenimentelor și prin afișarea acestuia pe prima pagină a site-ului organizației.

Scopul este ca elevii să știe că nu trebuie să gestioneze singuri o situație de violență.

În final, Consiliul Județean al Elevilor Iași atrage atenția că problema nu este reprezentată doar de cazurile de violență care ajung să fie cunoscute. Mai gravă poate fi cultura tăcerii din jurul lor.

Un elev care este agresat, un martor care vede un coleg în pericol sau un copil care susține că a fost victima unui comportament abuziv din partea unui adult trebuie să știe unde poate cere ajutor.

Faptul că un copil se teme că va avea probleme dacă vorbește este, în sine, un semnal de alarmă.

„Cazurile în care un profesor abuzează fizic un elev sunt inacceptabile, indiferent cât de rare sunt. Faptul că asemenea situații sunt semnalate în județul Iași este cu atât mai îngrijorător cu cât Iașul este unul dintre principalele centre educaționale și universitare ale României. Un sistem educațional performant nu poate fi definit doar prin rezultatele academice ale elevilor, ci și prin capacitatea sa de a le garanta acestora un mediu sigur, în care să poată vorbi atunci când ceva nu este în regulă”, au transmis reprezentanții elevilor.

Poate cea mai mare problemă nu sunt cazurile de violență raportate din școli, ci ceea ce elevii aleg să păstreze pentru ei de frică. „Butonul Roșu” oferă o cale de sesizare, însă mecanismul poate funcționa doar dacă elevii știu că există și au încredere că, după ce vorbesc, vor fi protejați.