Guta: o dieta bogata in fibre reduce durerea

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Fibrele pot reduce durerea de guta. Guta este o formă particulară de artrită care afectează mai ales bărbații cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani; femeile sunt mai puțin preocupate. Această boală reumatică (numită anterior „boala regilor” sau „boala omului bogat”) apare atunci când nivelul acidului uric din sânge este prea mare – aceasta se numește hiperuricemie.

La persoanele care suferă de această patologie, acidul uric este depus treptat într-una sau mai multe articulații sub formă de cristale: atunci când aceste deșeuri organice se acumulează, se manifestă sub formă de „crize” extrem de dureroase și recurente. Dacă toate articulațiile sunt susceptibile de a fi afectate, cel mai adesea atacul de gută se concentrează asupra articulației degetului mare.

Fibrele pot reduce durerea de guta

Astăzi, guta este o boală pe care știm să o tratăm: pentru a atenua durerea, medicii prescriu medicamente antiinflamatorii și, pentru a corecta hiperuricemia, poate fi necesară terapia hipo-uricemică. Cu toate acestea, prima măsură de luat este o adaptare a dietei, prin eliminarea principalelor surse de acid uric: mai puțin alcool, mai puțin pește gras, mai puțina carne roșie.

Conform unui nou studiu realizat de Universitatea Federală Minas Gerais (în Brazilia), o dietă bogată în fibre poate ajuta la reducerea durerii la pacienții cu gută.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au organizat un experiment cu șoareci, care suferă de gută la articulația genunchiului. Timp de câteva săptămâni, au fost hrăniți cu o dietă bogată în fibre (fructe, legume, produse din cereale, leguminoase).

Rezultat? La sfârșitul experimentului, oamenii de știință au observat o reducere semnificativă a durerii la șoarecii testați: aportul de fibre a fost la originea unei reacții în lanț care începe în flora intestinală și determină resorbția de inflamația genunchiului. „Această lucrare arată clar că totul este conectat în corp”, explică Mauro M. Teixeira, principalul autor al acestei lucrări publicat în Journal of Leukocyte Biology.