Fostul premier Adrian Năstase afirmă cu certitudine că România nu va adera la spațiul în Schengen: „Mutările lui Nehammer au distrus ultimele iluzii”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Adrian Năstase, fost premier și președinte al PSD, vine cu profeții sumbre privind șansele României de a fi primită în Schengen odată cu Bulgăria. Năstase spune că mișcările politice externe de la început de an duc spre o singură concluzie, Bulgăria face demersuri să se decupleze de România!

„Am intrat într-un nou an, inevitabil cu speranţa că vom avea vremuri mai liniştite. Nu cred însă că va fi aşa. Nici în plan intern şi nici în plan extern.

Vizita preşedintelui Bulgariei la Viena, pentru a participa, împreună cu cancelarul Austriei la Concertul de Anul Nou sau anunţata vizită a lui Nehammer în Bulgăria, pe 23 ianuarie, au distrus şi ultimile iluzii în legătură cu funcţionarea „tandemului” romano-bulgar în strategia intrării în Spaţiul Shengen. În timp ce la noi se discuta de imoralitatea unei abordări separate, iată că Bulgăria nu are probleme de conştiinţa în a-şi promova, individual, interesele. Aşa cum a făcut şi în prima fază Schengen, atunci când a obţinut eliminarea vizelor pentru cetăţenii săi de la 1 ianuarie 2001, cu un an înaintea României. Este o lecţie dură pentru conducătorii romantici ai României.

Nu-mi place să vă aduc aminte nici felul în care, în perioada interbelică, Polonia a încheiat, separat, un Pact de ne-agresiune cu URSS, deşi se angajase să nu semneze un astfel de document decât simultan cu unul încheiat de România. Concluzia pe care o putem trage de aici este că va trebui, în perioada următoare, să ne amintim că ţările nu au prieteni eterni ci doar interese permanente”, scrie fostul premier pe blogul său.

Adrian Năstase, previziuni despre anul 2023

Fostul premier al României și fost lider al PSD, Adrian Năstase, profețește că anul 2023 va fi unul greu. Năstase spune că scepticismul față de UE se va accentua, criză economică se va adânci, iar inflația va fi și ea greu de gestionat. Bomba dată de Năstase vine însă pe linie de sănătate. Fostul premier spune că în prezent s-ar lucra la un nou virus letal.

„În urmă cu doi ani, am publicat o carte cu un titlu incitant „Hronograf sau despre numărarea anilor”. Pornisem de la un volum pe care îl găsisem în biblioteca mea. Cartea ar fi fost scrisă de caldeeni, pe vremea lui Avraam, ar fi fost apoi tradusă în greacă, apoi în rusă, copiată la Iaşi în 1591, publicată la Veneţia la 1691. În 1837 a fost tradusă în chirilica de Veniamin Costache şi publicată la tipografia Mănăstirii Neamţ. Mai târziu, a fost editata în romana, la 1992, la Oradea şi, într-o a doua ediţie, în 2005, la Satu Mare.

Cred că suntem cu toţii de acord că avem, în general, tendinţa să ne ocupăm mai mult de trecut, de istorie (alternativă), de cronologii. Mai puţin de viitor. Îmi aduc aminte de un interviu pe care l-am realizat, în urmă cu vreo 40 de de ani, cu Bertrand de Jouvenel (el însuşi cu o istorie complicată), la Bucureşti, la un congres de futurologie. Şi atunci eram rezervat în legătură cu extrapolările pentru viitor, cu cu formulele de viitor dezirabil. Până la urmă, acţiunile din prezentul continuu se transformă gradual în viitor pentru a deveni, la rândul lor, trecut. Depinde(m) de ceea ce facem.

După această introducere subliniind rezervele mele în anunţarea unor predicţii, voi încerca, totuşi, să aştern pe hârtie câteva gânduri despre anul 2023.

În primul rând cred că anul viitor vom trăi într-o spirală accentuată a tensiunilor şi conflictelor internaţionale. Conflictul din Ucraina nu se va încheia prea rapid. El este un nou poligon de încercare pentru relaţiile dintre marile puteri. Practic, după mai bine de 100 de ani de la destrămarea, după Primul război mondial, a celor trei mari imperii – ţarist, otoman şi austro-ungar, observăm redeşteptarea unor tendinţe expansioniste din partea celor trei – Rusia (în estul Europei), Turcia ( în Marea Neagră şi în statele turcofone ale URSS) şi Austria (încercând să ajungă din nou la Marea Adriatică, prin Croaţia.`). Din păcate, România este, încă o dată, la încrucişarea acestor noi linii strategice. În plus, se conturează tot mai puternic, transformarea competiţiei americano-chineze în adversitate şi conflict potenţial. Rusia deocamdată „sângerează” din cauza războiului din Ucraina dar îşi va păstra valoarea de întrebuinţare datorită resurselor sale naturale imense. Tensiunile dintre marile puteri dar şi motive specifice, în diferite zone ale lumii, vor putea duce, din nou la aşa numitele “războaie locale”, desfăşurate prin proxy, prin intermediari”, a transmis fostul premier.