Actualitate

Fostul președinte al Politehnicii Iași a dat în judecată Ziarul de Iași! Toni Hrițac are un nou proces de calomnie. Adi Ambrosie a fost ținta unei campanii de denigrare a imaginii, întinsă pe durata de doi ani

Publicat: 11 aug. 2020
Fostul președinte al Politehnicii Iași a dat în judecată Ziarul de Iași! Toni Hrițac
Fostul președinte al Politehnicii Iași a dat în judecată Ziarul de Iași! Toni Hrițac

Adrian Ambrosie, fostul președinte al clubului de fotbal Politehnica Iași, a dat în judecată Ziarul de Iași, pe redactorul șef Toni Hrițac și pe angajații Departamentului Sport.

În acțiunea depusă în instanță, reclamantul le cere judecătorilor să oblige pârâții la plata de daune morale deoarece ar fi susținut o campanie de presă împotriva lui. Ambrosie a fost ținta unei campanii de denigrare a imaginii, întinsă pe durata de doi ani, tipică pentru gazeta condusă de Toni Hrițac.

Fostul mare jucător al Politehnicii Iași a trimis și o notificare pe adresa Ziarului de Iași, prin care solicită „încetarea campaniei de denigrare”, dusă împotriva lui.

„Prin prezenta notificare vă solicit respectuos să întreprindeți măsurile necesare și să luați atitudine pentru a sta publicarea articolelor care aduc subsemnatului și Clubului Sportiv ACSM Politehnica Iași, un real prejudiciiu de imagine, determinat de afirmații calomniopase și defăimătoare privind persoana, demnitatea, reputația și probitatea profesională a subsemnatului.

Începând cu anul 2018, subsemnatul am fost supus unei campanii obsesive de denigrare și calomniere prin publicarea în cotidianul Ziarul de Iași a unui număr de peste 30 de articole, prin care mi s-au adus acuzații grave, nefondate, cu multe neadevăruri, formulate într-un limbaj suburban, plin de expresii jignitoare, toate acestea afectându-mi considerabil reputația și probitatea profesională de care mă bucur. Art. 10 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului stabilește faptul că

„Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere”.

Exercițiul dreptului la libertatea de exprimare nu este însă absolut, insăși Convenția stabilind la art. 10 paragraf 2 că

„exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății, a moralei, a reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești”

în jurisprudența constantă a CEDO relativ la respectarea dreptului de liberă exprimare, conferit de art. 10 din Convenție, se arată că

„Indatoririle și responsabilitățile inerente exercițiului libertății de exprimare impun jurnaliștilor ca în relatările pe care ei le fac privitoare la problemele de interes general, să acționeze cu bună credință, în așa fel încât să furnizeze informații exacte și demne de a fi considerate credibile, cu respectarea deontologiei profesionale”.

Jurnaliștii au datoria de a relata cu bună-credință, pe baza unor fapte exacte

Mai exact, jurnaliștii au datoria de a relata cu bună-credință, pe baza unor fapte exacte, informații fiabile și precise și respectând etica jumalistică, nefiind permise judecăți critice, decât cu condiția de a demonstra veridicitatea lor.

Prin urmare, libertatea de exprimare de care se bucură presa nu este și nu trebuie să fie absolută, iar dreptul Ia liberă opinie și exprimare, ca orice alt drept, trebuie exercitat în limitele sale firești, neputând prejudicia drepturile și interesele legitime ale altor persoane.

Or, în raport de situația de fapt existentă, exprimarea utilizată în articolele de presă, aduce atingere dreptului subsemnatului la reputație și demnitate, încălcându-se totodată și prezumția de nevinovăție care operează în favoarea mea. Este adevărat că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, însă problema cea mai dificilă o constituie aceea de a găsi măsura echilibrului care trebuie să existe între exercițiul dreptului la liberă exprimare, pe de o parte, și ale drepturilor individuale ce aparțin altor persoane, pe de altă parte.

Presa poate prezenta informații în mod mai exagerat, dar acest drept al presei nu poate fi absolut

Chiar dacă presa poate prezenta informații în mod mai exagerat, acest drept al presei nu poate fi absolut, mențiunile din majoritatea articolelor având caracter jignitor, influențând în mod negativ publicul cu privire la starea de fapt existentă, precum și imaginea și demnitatea subsemnatului. Astfel, prin afirmațiile directe făcute în legătură cu persoana subsemnatului sunt în mod evident depășite limitele rezonabile ale exagerării.

Deontologia profesiei de jurnalist implică deținerea, la momentul formulării unor acuze de fapt la adresa unei persoane, a unor minime indicii temeinice care să susțină veridicitatea conținutului celor relatate.

Un alt aspect de o importanță aparte care a fost semnalat și prin scrisoarea anterioară trimisă redacției cotidianului Ziarul de Iași și de care nu s-a ținut cont se referă la faptul că nu mi-a fost solicitat niciodată un punct de vedere oficial cu privire la acuzațiile care mi-au fost aduse.

Astfel, subsemnatul am fost lipsit de dreptul de a mă apăra în fața unor acuzații calomnioase sau de a oferi explicații atunci când situația o impune. De asemenea, în situația în care persoana acuzată de săvârșirea unui delict de presă nu poate dovedi exactitatea afirmațiilor făcute, este necesară analiza atitudinii subiective a acesteia în raport atât cu adevărul afirmațiilor sale, cât și cu scopul demersului jurnalistic.

Este necesar a se verifica dacă jurnalistul a urmărit să informeze opinia publică

Prin urmare, este necesar a se verifica dacă jurnalistul a urmărit să informeze opinia publică asupra unor chestiuni de interes public, îndeplinindu-și astfel îndatorirea de a răspândi informații și idei asupra unor subiecte de interes public, chiar dacă aceasta implică uneori, în mod inerent, afectarea reputației persoanei vizate sau a avut numai intenția de a afecta în mod gratuit reputația acesteia. Raportat la persoana subsemnatului, se observă, pe de o parte, că nu s-a făcut dovada veridicității afirmațiilor conținute în articolele jignitoare, cu privire la presupusele fapte pe care demersul jumalistic le-a reclamat, iar pe de altă parte, stilul editorial a fost caracterizat prin judecăți de valoare cu privire la calități personale ale subsemnatului, judecăți a căror exactitate nu putea fi demonstrată, folosirea acestor cuvinte jignitoare fiind excesivă, cu depășirea Iimitelor conferite de art. 10 din Convenție.

Având în vedere toate aceste aspecte, mă adresez din nou dumneavoastră cu solicitarea de a luat măsurile necesare pentru ca în conținutul articolelor publicate de numitul Ovidiu Minea să nu mai regăsească atacuri la persoană concretizate în acuzații defăimătoare și calomnioase la adresa persoanei mele.

În situația în care nu ințelegeți să vă conformați solicitărilor formulate vă informez că urmează să mă adresez instanțelor de judecată competente și să întreprind toate măsurile necesare pentru restabilirea ordinii de drept”, se arată în notificarea trimisă Ziarului de Iași de Adrian Ambrosie, fostul președinte al Politehnicii Iași.





Comentarii
Adauga un comentariu