Funcționarea Unității 2 de la Cernavodă, în pericol de oprire din cauza Dunării. „Este inevitabil”, avertizează autoritățile

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Nivelul Dunării a ajuns la pragul critic pentru funcționarea Unității 2 de la Cernavodă. Autoritățile avertizează că oprirea reactorului este inevitabilă.

Situația de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a devenit critică după ce nivelul Dunării a coborât la pragul prevăzut în procedurile de funcționare. Unitatea 2, singurul reactor aflat în prezent în producție, ar urma să fie oprită dacă nivelul apei continuă să scadă.

Funcționarea Unității 2 de la Cernavodă, în pericol de oprire din cauza Dunării

Sorin Rîndașu, director pentru situații de urgență în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, a avertizat că evoluția debitului fluviului nu oferă, în acest moment, o perspectivă favorabilă pentru menținerea reactorului în funcțiune.

„La cum arată prognoza, nu există soluții”, a declarat Sorin Rîndașu.

La Cernavodă a fost atins nivelul de minus 230 de centimetri, pragul prevăzut de procedurile de funcționare pentru oprirea unității. În același timp, debitul Dunării la intrarea în România a coborât la 1.370 de metri cubi pe secundă.

11:25, 13 Aug 2026

Reactorul 2 de la Cernavodă a fost oprit. România rămâne fără producție de energie nucleară

11:11, 11 Aug 2026

Scenariul de coșmar de la Cernavodă! Unitatea 2, în pragul opririi. „Dacă se strică pompele de răcire, poate sta oprită până la șase luni”

Decizia formală privind oprirea Unității 2 și momentul exact al operațiunii aparțin specialiștilor de la Nuclearelectrica. Informațiile prezentate de reprezentantul Administrației Naționale „Apele Române” indică însă o deteriorare a condițiilor hidrologice.

Nivelul Dunării ar putea să mai scadă

Prognoza hidrologică prezentată de Sorin Rîndașu indică o nouă scădere a nivelului apei în următoarele zile.

„Va mai scădea cu încă șase centimetri față de nivelul prag de funcționare al Centralei de la Cernavodă”, a avertizat oficialul.

Problema este amplificată de lipsa precipitațiilor importante în bazinul Dunării. În următoarele zile nu sunt anticipate cantități suficiente de apă care să poată modifica rapid situația din sectorul românesc al fluviului.

Chiar și în cazul unor precipitații în amonte, apa are nevoie de timp pentru a ajunge în zona Cernavodă. Din acest motiv, o eventuală îmbunătățire a condițiilor hidrologice nu ar produce efecte imediate.

Întrebat dacă Unitatea 2 mai poate fi menținută în funcțiune în aceste condiții, Sorin Rîndașu a răspuns direct: „Este inevitabil”.

Centrala de la Cernavodă ar putea rămâne fără reactoare în producție

O eventuală oprire a Unității 2 ar avea consecințe importante asupra producției naționale de energie electrică. Unitatea 1 este deja oprită, astfel că oprirea celui de-al doilea reactor ar însemna ca centrala de la Cernavodă să nu mai aibă niciun reactor în producție.

În condiții normale, fiecare dintre cele două unități contribuie cu aproximativ 10% la producția națională de electricitate. Oprirea Unității 2 nu înseamnă însă că România rămâne fără energie electrică, ci că sistemul energetic național pierde o sursă importantă de producție.

Situația este urmărită îndeaproape de autoritățile responsabile de energie și de specialiștii centralei, în condițiile în care nivelul Dunării este esențial pentru procesele de răcire ale instalațiilor.

Autoritățile au intervenit pentru menținerea nivelului apei

În ultimele zile au fost realizate lucrări menite să mențină cantitatea de apă disponibilă în zona centralei. Intervențiile au vizat inclusiv îmbunătățirea circulației apei către sectorul Dunării din apropierea Cernavodă.

Stânca Pârjoaia a fost detonată, iar aproximativ 180 de kilograme de explozibil au fost utilizate în cadrul operațiunii. În același timp, patru barje încărcate cu sute de tone de rocă au fost scufundate controlat pe brațul Bala.

Scopul intervenției a fost formarea unor praguri artificiale care să contribuie la redirecționarea unei cantități mai mari de apă către Dunărea Veche și către zona centralei.

Primele rezultate au fost favorabile. Nivelul apei a crescut temporar cu aproximativ patru centimetri, deși evoluția prognozată indica o scădere similară.

Intervenția a oferit astfel un interval suplimentar pentru menținerea Unității 2 în funcțiune, însă efectul nu a fost suficient pentru rezolvarea problemei pe termen lung.

Sedimentele au redus efectul lucrărilor

Debitul extrem de scăzut al Dunării a favorizat apariția unor acumulări de sedimente și a unor praguri care au diminuat eficiența intervențiilor realizate de autorități.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat situația și rezultatele obținute după lucrările efectuate.

„Am avut un prim rezultat pozitiv după derocare și după scufundarea barjelor. Dar nivelul Dunării a fost extrem de redus, au apărut aceste praguri, dopuri, care în mod normal n-ar trebui să se formeze”, a explicat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.

În aceste condiții, lucrările de intervenție și măsurile pentru menținerea nivelului apei nu pot garanta funcționarea Unității 2 pe întreaga perioadă în care debitul fluviului rămâne foarte scăzut.

Operațiunile de dragare și decolmatare nu se vor încheia odată cu oprirea reactorului.

Autoritățile urmăresc ca lucrările să îmbunătățească circulația apei și să creeze condiții pentru o repornire cât mai rapidă atunci când nivelul Dunării va reveni la valori compatibile cu funcționarea centralei.

Cristian Bușoi a precizat că intervențiile vor continua chiar dacă Unitatea 2 va fi oprită.

„Lucrările de decolmatare continuă. Avem așteptări, ele contează și dacă închidem Unitatea 2. Vor conta la repornire”, a declarat Cristian Bușoi.

Evoluția nivelului Dunării rămâne, astfel, principalul factor care determină funcționarea Unității 2. În lipsa unor precipitații suficiente în bazinul fluviului și în condițiile în care debitul continuă să scadă, presiunea asupra sistemului de răcire al centralei crește.

Pentru autorități, prioritatea este menținerea condițiilor de siguranță și realizarea lucrărilor necesare pentru ca reactorul să poată fi repornit atunci când situația hidrologică va permite acest lucru.