Gabriel Stoica are o poveste de viață desprinsă parcă din filme. Gabriel a mâncat iarbă din curtea orfelinatului pentru că îi era foame. Artistul a fost abandonat de părinți și a crescut în orfelinat. A reușit să se ridice singur și să-și îndeplinească visul.
Gabriel a mâncat iarbă din curtea orfelinatului pentru că îi era foame!
Gabriel Stoica este acum un cunoscut cântăreț de muzică populară și de petrecere, dar puțină lumea știe povestea lui de viață. Nu și-a cunoscut niciodată părinții și a fost nevoit să stea într-un centru de plasament, acolo unde a trecut prin multe momente grele. Și-a dorit mereu să se ridice, să-și găsească propriul drum, iar acest lucru s-a și întâmplat.
Cântărețul Gabriel Stoica are 32 de ani și atunci când vine vorba despre copilărie ochii i se umplu de lacrimi. A avut o copilărie nefericită, crescând într-un centru de plasament, asta deoarece părinții au decis să-l ducă acolo, iar el să nu-i cunoască niciodată.
Nici în ziua de azi, Gabriel Stoica nu știe cine sunt părinții lui, cu toate că a avut perioade în care a încercat să-i găsească. Cu toate astea, el a vrut să-și depășească condiția, să nu rămână doar un „băiat de la casa de copii”, ci a urmat studiile, chiar și cele postuniversitare, dar și-a cumpărat și propriul său apartament pe care deja și l-a achitat. Artistul spune că nimeni nu îi dădea niciodată șanse și toți credeau că nu va reuși în viață.
„Am crescut în orfelinat, la casa de copii în Bihor până la vârsta de 9 ani. N-am învățat nimic acolo, eu nu mi-am văzut niciodată părinții, nici până în prezent nu știu nimic. Cică mama mea ar sta în Oradea, eu acum locuiesc în Arad. Aici am venit pentru facultate, am terminat masterul, m-am stabilit aici, mi-am făcut prieteni, cunoștințe și am pornit și în cariera muzicală. Mie îmi place foarte mult să cânt. Acum cât de cât sunt cunoscut în Arad, mă solicită lumea, am nunți, evenimente“, își spune Gabriel povestea vieții lui.
Tânărul cântăreț spune că a reușit să ajungă cineva pe propriile puteri.
„Am vrut să-mi arăt mie și apoi lumii întregi că și cei de la casa de copii, copiii instituționalizați, au un scop în lumea asta printre oamenii «normali». Eu când am venit la Arad multă lumea m-a dezamăgit și mi-a zis că o să stau prin containere, că nu voi face nimic, dar cu ambiție, voință, perseverență am reușit. Mi-am luat casa mea, am achitat-o la bancă, un apartament cu două camere, în Arad“, a menționat artistul.
Viață grea în centrul de plasament
Perioada în care a stat în centru de plasament nu a fost deloc una ușoară, iar Gabriel Stoica spune că erau zile în care nu avea ce să mănânce, iar de foame mergea în curtea orfelinatului și mânca iarbă. În centrul de plasament, bătăile erau la ordinea zilei. La vârsta de 9 ani, Gabriel Stoica a fost luat de către o familie, iar de la acești oameni a avut multe de învățat.
„Am mâncat foarte multă bătaie! Era o doamnă mai în vârstă și îmi punea piciorul pe gât și îmi dădea cu coada măturii pe unde apuca. A fost groaznic! La vârsta de 9 ani, am fost luat de o familie în plasament. Am învățat multe lucruri de la ei, să fiu om de societate“, povestește tânărul.
Când a împlinit 18 ani, cântărețul a ales să meargă la facultate și nu să se întoarcă în centrul de plasament, căci exista și această variantă. După mulți ani de căutări, Gabriel a renunțat la gândul de a mai afla cine îi sunt părinții.
„Cât am fost la facultate tot mi-am căutat familia, dar de ceva vreme nu am mai căutat pentru că am stat și m-am gândit că dacă nici măcar nimeni nu m-a căutat pe mine. Vreau să continui cu muzica, să fiu cât mai vizibil în fața oamenilor“, a mai zis Gabriel, care a mâncat iarbă din curtea orfelinatului pentru că îi era foame.
Pana sa gaseasca parintii, mai bine ar fi sa o caute pe acea bestie care ii punea puciorul pe gat si il batea cu coada de matura. Nu este singurul batut si mai ales ca se intampla dupa 1989 cand toata lumea se bucura de libertate dupa inlaturarea comunismului.Sa vorbeasca cu nepotii ei, sa le spuna cine este bunica.
Asta i un mare mincinos care isi face reclamă