Prima pagină » Actualitate » Româncă ruinată de ‘Prințul Dubaiului’. A fost demascată cea mai mare escrocherie online
Româncă ruinată de 'Prințul Dubaiului'. A fost demascată cea mai mare escrocherie online

Româncă ruinată de ‘Prințul Dubaiului’. A fost demascată cea mai mare escrocherie online

21 mart. 2026, 08:40, 11 ,
Redacția BZI în Actualitate

Cazul care a șocat România capătă o nouă dimensiune: escrocul care s-a dat drept Prințul Moștenitor al Dubaiului și a păcălit o femeie de afaceri cu peste 2,5 milioane de dolari a fost urmărit pas cu pas până la o vilă luxoasă din Nigeria.

O investigație internațională arată cum funcționează una dintre cele mai sofisticate fraude ale momentului – și cum o poveste care a început cu un simplu mesaj pe LinkedIn s-a transformat într-un coșmar financiar și emoțional.

De la LinkedIn la o „iubire regală”

Totul a început aparent banal.

O femeie de afaceri din România, cu experiență și succes în carieră, a fost contactată de un bărbat care susținea că este prințul moștenitor al Dubaiului.

A urmat un schimb intens de mesaje, timp de aproape doi ani.

Relația a depășit rapid zona profesională. Promisiunile de investiții de sute de milioane de lire într-o fundație umanitară s-au împletit cu declarații personale și planuri de viitor.

A apărut încrederea. A apărut atașamentul. Și, treptat, dependența.

 

Banca falsă și cele 200 de milioane care nu existau

Pentru a face totul credibil, „prințul” a introdus în scenă un „manager financiar” din Londra.

Femeia a primit acces la un cont bancar online, unde apărea o sumă uriașă: peste 200 de milioane de lire sterline.

Doar că totul era o iluzie.

Site-ul era o clonă perfectă. Banca nu exista. Banii nu existau.

Când a încercat să retragă fonduri, i s-au cerut „taxe de deblocare”.

Până în acel moment, trimisese deja sume importante. A continuat.

În final, pierderea a depășit 2,5 milioane de dolari, bani obținuți din credite, ipotecarea casei și resursele companiei sale.

Momentul în care totul s-a rupt

Adevărul nu a venit de la autorități.

A venit din interiorul rețelei.

Doi complici ai escrocului, nemulțumiți de împărțirea banilor, au decis să o contacteze.

„Nu mai trimite bani. Totul este o fraudă”, i-a scris unul dintre ei.

În acel moment, întreaga construcție s-a prăbușit.

Românca a realizat că a fost victima uneia dintre cele mai bine puse la punct escrocherii online.

Numele real: „Excess Money”
Unul dintre complici a oferit cheia: identitatea reală a „prințului”.

Henry Eke. Poreclit „Excess Money”.

Un individ care, în paralel cu escrocheriile, afișa o viață de lux: vacanțe, mașini scumpe, ceasuri exclusiviste, apariții alături de celebrități.

Bani care, în parte, proveneau chiar de la victime.

Urmărirea până la vila din Abuja

De aici începe partea care transformă cazul într-un thriller real.

Jurnaliștii OCCRP au urmărit fiecare indiciu: conturi de social media, conexiuni, imagini, locații.

În lipsa unor baze de date clare sau a Google Street View, ancheta s-a bazat pe muncă de teren.

Zile întregi de verificări.

Compararea imaginilor.

Identificarea dezvoltatorului imobiliar.

În final, au ajuns la o vilă luxoasă din Abuja.

Acolo, l-au confruntat direct.

„Cum ați ajuns la casa mea?”, a fost prima reacție a bărbatului.

A negat totul.

A cerut să fie contactați avocații.

Filantropi de fațadă și realitatea din spate
Paradoxul cazului este unul șocant.

Atât „prințul”, cât și complicii săi se prezentau drept oameni implicați în cauze sociale, fundații umanitare și campanii publice.

În realitate, potrivit anchetei, o parte din banii victimei au ajuns chiar în conturile unor astfel de organizații controlate de rețea.

Două lumi paralele:
una în care distrug vieți,
alta în care pozează în binefăcători.

DIICOT intră pe fir

Cazul nu a rămas fără ecou în România.

Procurorii DIICOT au deschis un dosar penal pentru grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, după ce femeia a reclamat pierderea banilor.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească întreaga rețea din spatele fraudei.

Un fenomen global care explodează
Cazul româncei este doar vârful aisbergului.

Escrocheriile de tip „romance scam” au devenit una dintre cele mai profitabile forme de criminalitate organizată.

Experții spun clar:
„Este la fel de profitabil ca traficul de droguri, dar mult mai sigur”.

Și mult mai greu de oprit.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Articol recomandat
FOTO Traian Băsescu trece printr-un moment delicat din punct de vedere medical! Ce a pățit fostul președinte
Traian Băsescu trece printr-un moment delicat din punct de vedere medical. Din câte se pare, situația este gravă și, potrivit apropiaților, el se află sub supraveghere medicală. Pentru public, un astfel de subiect ridică interes legitim, însă rămâne esențială păstrarea unui ton echilibrat și respectarea dreptului la viață privată. Traian Băsescu trece printr-un moment delicat […]
Traian Băsescu trece printr-un moment delicat din punct de vedere medical! Ce a pățit fostul președinte
Comentarii
  • Femeia digitalizată. Inertă. Insensibilă. Falsă. Periculoasă. Practic e cu tine dar nu e. Dar ea are telefonul care prin internet îi crează o lume numai a ei. Mai tot timpul pe derulare. Mereu în schimb de mesaje ascunse. Folia private pe ecranul telefonului este regula de bază. Compătimire sinceră pentru așa zișii bărbați batjocoriți de asemenea femei. Că lor femeilor li se întâmplă și astfel de chestii e foarte bine. După faptă și răsplată.

  • Te mai miri cand toti prostii pun botu’ la mangleala lui calinge!

  • Timpurule curvetelor

    Cu cit e mai isterica si ascunsa cu atit te face in stil mare. De obicei o gasesti neimplinita intro casnicie esuata de care vrea sa scape. E acolo izolata intrun ghetou de blocuri sau case la periferia orasului. E frustrata si are gindul numai la cistig din orice. Se vinde inchiriaza si amaneteaza pe nimic. Sotul e de decor. Retele de socializare sa fie ca stie ea ce sa faca numai si numai pentru ea.

  • „Autoritatile” din Romania nu au nicio competenta in a investiga un cetatean strain care nu se afla in Romania. Competenta teritoriala a autoritatilor oricarei tari se opreste la granitele tarii. Odata ce au trecut granita, „autoritatea” romana este un simplu turist.
    Traducere pentru trotinete: lumea e ceva mai mare decat haznaua numita EU. Doar aici e haos institutional.

  • Daca vreti sa bobarditi gasiti pe net disperate cu pricini existentiale. Eu am dat la noroc si am tot agatat la greu. Material de cardit e din plin in comunele din jurul Iasului. Spui ca ele ce vor sa citeasca pe IG FB si TT si faci ca tine. Nu dureaza mult si le ai. E plin de corditoare. Toate maritate. Din alea care vin la intalnire cu papucii plini de noroi dar care ar vrea mai mult statut social. Topul e al tavalitoarelor din Votosani si Baslui.

  • Știre falsa, creată cu inteligenta artificiala. Cum puteți să credeți că mai poate fi păcălit cineva de prințul nigerian, cu atât mai mult o femeie de afaceri, care are de a face zilnic cu escroci?
    Oricum, recunoașteți de acum înainte stilul AI și nu va mai lăsați păcăliți de știri false.

  • O vezi imediat dacă e de casă. Stă numai pe telefon și caută independență și libertate. Îți indică gândul ei în altă parte decât la tine. Vrea să petreacă timpul fără tine. Între prieteni se plânge de viața ei de soție și mamă.

  • Probabil ca a visat la o mwe ca lumea și a găsit-o !

  • Oameni pe cale de dispariție

    Dependența de telefon și internet a devenit una dintre cele mai răspândite provocări ale actualei generații. Folosirea excesivă a dispozitivelor digitale schimbă nu doar modul în care comunicăm, ci și felul în care gândim, relaționăm, învățăm, lucrăm și ne simțim zi de zi

    • Persoanele care trăiesc din prisma accesărilor pe rețelele sociale sunt, în fond, niște caricaturi ale umanității, vânzându-și sufletul și demnitatea pentru o clipă efemeră de atenție digitală. Ele nu mai sunt oameni, ci simple marionete manipulate de algoritmi, sclavi ai unui sistem care le transformă în produse de consum, golind de sens orice urmă de autenticitate. Acești indivizi trăiesc o existență jalnică, marcată de o disperare patologică pentru validare, care îi reduce la niște copii eterni, incapabili să-și asume responsabilitatea pentru propria valoare fără aprobarea străină. Ei se prostituează emoțional, își vând intimitatea și vulnerabilitatea pentru câteva like-uri, devenind astfel complici la propria lor degradare morală și psihică. În loc să-și construiască vieți pline de sens și conexiuni reale, ei se cufundă în superficialitate și ipocrizie, hrănind un vid existențial care sfârșește prin a-i devora. Sunt niște fantome digitale, izolate în singurătatea lor, incapabile să iasă din bula falsă pe care singuri și-au creat-o, și care îi transformă în niște zombii sociali, fără identitate reală și fără scop autentic. Mai grav, prin această obsesie, contribuie la o cultură globală a mediocrității, a banalității și a consumismului distructiv, unde totul este redus la cifre, la statistici sterile, iar oamenii devin simple date de trafic. Ei perpetuează o societate bolnavă, în care valoarea umană este măsurată în click-uri, iar sufletele sunt vândute pe piața iluzorie a faimei digitale. Aceasta nu este doar o criză individuală, ci o tragedie colectivă, o prăbușire a valorilor fundamentale ale demnității, respectului și autenticității. Dacă această spirală nu este oprită, riscăm să devenim o generație de supuși ai ecranului, fără suflet și fără viitor.

  • Ce este ascuns devine intotdeauna vizibiL

    Multi sunt tatii nebiologici care au mandre ametite ca ii fac pe sest. Progeniturile seamana perfect cu barbatii de la locul de munca al mamei sau cu vecinii lor decat cu taticul implicat si grijuliu. Mamicuta e incantata ca taticutul se intelege bine cu ce are acasa. Dar frica tot o are ca se va afla si secretul asta. Si de ar fi asta singurul secret.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
21 martie 2026
21 martie 2026