Germania se opune trimiterii de muniţii cu dispersie în Ucraina. Armele au potenţialul de a ucide şi a mutila civili

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Germania se opune trimiterii de muniţii cu dispersie în Ucraina, a declarat vineri ministrul de externe Annalena Baerbock, la o zi după ce oficiali americani au declarat că Washingtonul intenţionează să furnizeze Kievului astfel de arme, blamate pe scară largă pentru potenţialul de a ucide şi a mutila civili, relatează Reuters.

Organizaţiile pentru drepturile omului se opun unei astfel de acţiuni, iar ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că şi Germania, în calitatea sa de semnatar al Convenţiei privind muniţiile cu dispersie (CCM), se opune.

Nici Statele Unite, nici Ucraina şi nici Rusia nu au semnat, însă, această convenţie la care au aderat peste 110 state.

„Pentru noi, în calitate de stat parte, se aplică acordul de la Oslo”

Solicitată să comenteze informaţiile despre intenţia Washingtonului de a trimite Ucrainei muniţie cu dispersie, Baerbock, aflată la o conferinţă pe tema climei la Viena, a declarat reporterilor: „Am urmărit relatările din mass-media. Pentru noi, în calitate de stat parte, se aplică acordul de la Oslo”.

Acordul CCM de la Oslo, care a fost deschis spre semnare în capitala norvegiană în 2008, interzice utilizarea, stocarea, producţia şi transferul muniţiilor cu dispersie.

Human Rights Watch a cerut Rusiei şi Ucrainei să nu mai folosească muniţii cu dispersie şi a îndemnat SUA să nu le furnizeze. Grupul a declarat că atât forţele ruseşti, cât şi cele ucrainene au folosit aceste arme, care au ucis civili ucraineni.

Muniţiile eliberează în mod obişnuit un număr mare de bombe mai mici care pot ucide fără discriminare, pe o suprafaţă mare, chiar şi după ani de zile după ce au fost lansate, fiind astfel a ameninţare la adresa civililor.

Joe Biden a aprobat furnizarea către Ucraina a controversatelor muniţii cu fragmentaţie

Preşedintele american Joe Biden a aprobat furnizarea către Ucraina a controversatelor muniţii cu fragmentaţie şi va face vineri un anunţ oficial în acest sens, potrivit presei americane citate de agenţia EFE, informează Agerpres.

Decizia, care ocoleşte interdicţia legală pentru fabricarea, folosirea şi furnizarea acestui tip de muniţii, survine după ce organizaţii precum Human Rights Watch (HRW) au cerut Washingtonului să nu dea curs cererii Kievului de a-i oferi muniţii de acest fel.

Cotidianul The Washington Post subliniază că decizia lui Biden survine în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o diminuare a resurselor de obuze de artilerie convenţionale care îi sunt furnizate de aliaţii săi occidentali, ce sunt tot mai preocupaţi de lentoarea contraofensivei ucrainene pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia.

Întrebat despre acest subiect la o conferinţă de presă premergătoare summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a răspuns că „le revine aliaţilor în mod individual să ia decizii asupra furnizării de arme şi echipamente militare Ucrainei, le revine guvernelor să decidă, nu NATO ca alianţă”.

„Rusia foloseşte bombele cu fragmentaţie în războiul său brutal de agresiune pentru a invada o altă ţară, în timp ce Ucraina le foloseşte pentru a se apăra”, a motivat Stoltenberg.