Grindeanu continuă atacul! Îi cere lui Nazare să prezinte „situația reală” a bugetului pe care tot el l-a administrat în guvernul Bolojan

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut ministrului de Finanțe să prezinte public cât mai rapid „situația reală” a finanțelor țării lăsate de guvernul Bolojan în care Nazare a ocupat aceeași poziție.

„Din poziția mea de președinte al Camerei Deputaților și, totodată, președinte PSD, să știți că voi lucra umăr la umăr cu premierul și cu miniștrii, dacă acest lucru îmi va fi solicitat, fără niciun fel de ezitare. Trebuie să cooperăm pentru ca lucrurile să se schimbe rapid, de la această austeritate oarbă la dezvoltare. Dar, înainte de a repara, trebuie să știm exact de unde plecăm și să știm exact care este această linie de start. De aceea, PSD a cerut și cere prezentarea publică cât mai rapidă a situației reale a finanțelor țării, și nu ca să ne plângem de greaua moștenire, așa cum a făcut Ilie Bolojan când a venit premier, ci ca să facem, până la urmă, curățenie după austeritate și să știm exact de unde pornim. Iar eu cred că ministrul Nazare este capabil să facă acest lucru, având în vedere că a asigurat o continuitate la Ministerul Finanțelor Publice”, a declarat Grindeanu luni, la sediul central al PSD, după ședința Biroului Permanent Național.

El a adăugat că există o întrebare la care fostul premier Ilie Bolojan trebuie să răspundă, „după ce a chinuit românii și economia cu taxele”: cum de a ajuns România să înregistreze în continuare cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană „și să fie tot acolo sus, la cea mai mare inflație”.

09:12, 27 Oct 2026

Ministrul Dezvoltării spune că nu va semna pentru creșterea taxelor în 2027: „Exclus, românii au ajuns la limita suportabilității!”

09:32, 22 Oct 2026

FOTO Adrian Câciu avertizează asupra dezastrului economic lăsat în urmă de Ilie Bolojan: „Gaură de 37 miliarde, validată de Eurostat!”

„Revenind la această imagine pe care o cerem, acest raport al finanțelor publice, datele arată o diferență cam de 30 de miliarde de lei între deficitul calculat în sistem, în sistemul cash, și cel raportat pe model european ESA, pentru primul semestru. De aceea, e nevoie ca ministrul Nazare să vină să facă această prezentare și o vrem cât mai rapid. De asemenea, vrem cât mai rapid să fie prezentată situația reală a facturilor neachitate. De asemenea, cred că e necesar ca la fiecare minister să se facă o evaluare a lucrărilor efectuate și nici măcar facturate până în acest moment. Vă spuneam că trebuie să avem cât mai repede această linie de plecare ca să putem adopta cât mai rapid toate măsurile necesare de redresare”, a susținut Grindeanu.

Situația reală a finanțelor țării ar putea fi făcută publică odată cu rectificarea bugetară

Rectificarea bugetară se numără printre cele mai importante probleme pe care trebuie să le gestioneze guvernul Luca Niculescu dacă va trece de votul Parlamentului. Cu toate acestea, trebuie subliniat că reajustarea finanțelor statului depinde de deficitul calculat după standardul ESA și care va fi făcut public în momentul în care executivul demarează procesul.

Deși deficitul cash, un alt indicator important, s-a redus semnificativ în primele opt luni din 2026, după cum arată și programul de guvernare al guvernului Luca Niculescu, datoriile acumulate în domenii precum sănătatea și costurile asociate plafonării energiei ridică întrebări privind presiunea reală asupra bugetului.

Deficitul ESA pentru întregul an va putea fi evaluat mai clar în momentul rectificării bugetare, pe care programul de guvernare o prevede în primele 30 de zile de la învestire și înainte de termenul legal de 30 noiembrie. Documentul arată că nevoile reale, în special cele din sănătate, asistență socială și cofinanțarea proiectelor europene, ar urma să fie acoperite prin realocări bugetare, fără majorarea deficitului.

După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash a coborât la 59,4 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB, față de 86,4 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB, în aceeași perioadă din 2025. Reducerea nominală a fost de aproximativ 31%.

Deficitul cash reflectă diferența dintre veniturile și plățile efectuate de stat. Acesta poate fi menținut sub control inclusiv prin amânarea unor plăți, însă obligațiile neachitate se acumulează și trebuie onorate ulterior.