Guvernul a adoptat proiectul de rectificare bugetară! Ce spune ministrul de Finanțe

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Guvernul a adoptat proiectul de rectificare bugetară, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare spunând că rectificarea readuce bugetul „într-o zonă de proiecție realistă”.

„Un moment foarte important, așteptat, discutat. Rectificarea bugetară aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat, în sensul în care am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite. Avem nevoie să transmitem românilor, creditorilor și instituțiilor financiare că revenim într-o zonă de seriozitate și disciplină financiară.

Ținta de deficit este de 8,4% din PIB. Dacă țina ar fi fost în zona de 8% ar fi trebuit să obținem alte 8 miliarde până la sfârșitul anului ceea ce ar fi pus o presiune foarte mare pe zona de investiții”, a declarat Alexandru Nazare după ședința de Guvern, precizând că ținta a fost convenită cu Comisia Europeană.

Rectificarea bugetară va aduce 3 miliarde de lei la buget în acest an, potrivit proiecțiilor Ministerului de Finanțe, reiese din proiectul pus luni în dezbatere publică.

Bugetul de stat pe anul 2025 fusese construit luând în calcul o creștere reală a produsului intern brut de 2,5% şi o valoare nominală de 1.912,6 miliarde lei pentru acest an.

Estimările recente arată că creșterea PIB va fi mult mai modestă, de circa 0,3-0,5% din PIB, iar inflația a depășit chiar și așteptările BNR.

De ce era nevoie de rectificarea bugetară

Elaborarea bugetului de stat pentru anul 2025 a avut la bază Prognoza de toamnă realizată în decembrie 2024, cu o creștere nominală a produsului intern brut de 8,4%, respectiv o valoare de 1.912,6 miliarde lei. Fundamentarea scenariului de prognoză s-a bazat pe aportul important al construcțiilor, prin investițiile finanțate atât din surse europene, cât şi din cele publice, pe dezvoltarea serviciilor moderne, precum şi pe o uşoară redresare a sectorului industrial.

Ca urmare a tendinţelor înregistrate în prima parte a anului curent, a liberalizării preţurilor la energia electrică, a fost necesară o recalibrare a proiecţiilor pentru anul în curs.

Noul scenariu prevede o ajustare marginală pentru valoarea nominală a produsului intern brut comparativ cu prognoza care a stat la baza elaborării bugetului de stat ,respectiv cu 10,6 miliarde lei (0,5%). Această estimare este rezultatul apariţiei unor deviaţii contrare care se compensează parţial, creşterea economică reală fiind ajustată descendent, în special ca urmare a unor evoluţii mai modeste la nivelul consumului privat, în timp ce deflatorul PIB a suportat o revizuire în creştere, fiind impactat de majorarea inflaţiei.

În primul semestru al anului 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, produsul intern brut a înregistrat o creştere de 0,3% pe seria brută și 1,4% pe seria ajustată sezonier, în timp ce deflatorul PIB (7,6%) s-a situat la valori mai ridicate decât cele anticipate în momentul elaborării scenariului din prognoza de primăvară.

Pe ramuri, evoluţiile favorabile din construcţii (5,6%) şi informaţii şi comunicaţii (1,1%), au fost anulate de contracţiile din industrie (-1,5%), comerţ, transporturi, hoteluri şi restaurante (-0,2%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (- 2,9%).

Pe partea cererii, investiţiile brute, susţinute de continuarea marilor proiecte de infrastructură aflate în execuţie, după declinul din anul 2024, au obţinut o creştere de 2%. Ca urmare a temperării puterii de cumpărare a populaţiei cât şi a unui comportament prudent din partea consumatorilor, dinamica consumului privat a decelerat semnificativ (de la 6% în anul 2024 la 1,3% în primul semestru al anului 2025). Totodată, aplicarea măsurilor de consolidare fiscală a condus la o reducere a dinamicii consumului guvernamental cu 2,3%. În condiţiile unei oferte interne limitate, cererea pentru investiţii şi consum a fost acoperită, în mare parte, prin majorarea importului de bunuri şi servicii (+5,6%), în timp ce exportul de bunuri şi servicii a înregistrat o creştere moderată, res pectiv de 2,8%, rezultând astfel o contribuţie negativă a exportului net la dinamica PIB de 1,4 puncte procentuale.

Acord pe reducerile din administrație

Liderii coaliției s-au întâlnit miercuri, de la ora 14.00, pentru a doua oară săptămâna asta, pentru a continua discuțiile legate de reforma administrației publice. După o ședință de două ore, coaliția a venit cu un nou plan pentru reducerile din administrația publică.

Surse HotNews spun că și premierul Bolojan e de acord cu propunerea PSD, care prevede și tăieri de cheltuieli și reduceri de posturi, dar își păstrează condiția să fie reduse 10% din locurile de muncă ocupate din administrația locală. Mai concret, municipiile, orașele mari ar putea opta pentru concedieri, în timp ce comunele sau localitățile mici, care au puțini angajați în aparatul administrativ, ar putea opta pentru reduceri de cheltuieli.

Decizia finală privind reforma administrației a fost amânată pentru săptămâna viitoare, marți, după ce PSD a cerut ca reducerile din plan local să fie făcute la pachet cu cele de la centru.

E luată în calcul și modificarea rangului localităților, în baza datelor ultimului recensământ. Concret, unele municipii ar putea să devină orașe, pentru că au mai puțini locuitori

În administrația centrală, liderii discutat despre reducerea a 10% din anvelopa salarială, cât și comasări și desființări de instituții.