Guvernul Bolojan bagă mâna adânc în buzunarele românilor. Asta ne așteaptă din toamnă

Guvernul condus de Ilie Bolojan se pregătește să adopte un pachet dur de măsuri fiscale, care include majorarea TVA de la 19% la 21%, prin asumarea răspunderii în Parlament. Potrivit unor surse citate de HotNews, decizia urmează să fie formalizată luni după-amiază, 7 iulie, într-o ședință a Executivului. Până atunci, parlamentarii au la dispoziție weekendul pentru a depune eventuale amendamente, care vor fi analizate înainte de aprobarea formei finale a legii.

Deși vineri a avut loc o întâlnire între Guvern, sindicate și patronate, pachetul fiscal a rămas neschimbat. Miniștrii au discutat proiectul de lege în cadrul ședinței de Guvern, confirmând intenția de a-l transmite Parlamentului prin procedura rapidă a asumării răspunderii.

RomaniaTV

Casa de vacanță a lui Cristi Borcea, de la Sinaia, distrusă de furtuna APOCALIPTICĂ. Curtea arată ca după bombardamente: Șapte pomi ai pe casă, ca să știi

Observatornews.ro

Tamila Cristescu, despre cum a ajuns viceconsul la New York cu o lună experienţă: "S-au aliniat astrele"

„Avem pe ordinea de zi un proiect foarte important, cel care reglementează pachetul de măsuri fiscal-bugetare, astfel încât în această după-amiază să declanșăm procedura de adoptare prin angajarea răspunderii”, a declarat Ilie Bolojan în deschiderea ședinței.

Graba adoptării este motivată și de calendarul european: marți, 8 iulie, la Bruxelles, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare trebuie să prezinte aceste măsuri în fața miniștrilor europeni ai Finanțelor, în cadrul reuniunii EcoFin.

Ce înseamnă asumarea răspunderii

Angajarea răspunderii este o procedură constituțională care permite Guvernului să adopte rapid o lege, fără dezbateri și vot în Parlament. În termen de trei zile de la asumare, opoziția poate contesta pachetul printr-o moțiune de cenzură. Dacă moțiunea este adoptată, Guvernul cade, iar legea este respinsă. În caz contrar, legea intră automat în vigoare.

Deși în sesiunea parlamentară precedentă, opoziția (formată din AUR, POT și S.O.S România) a depus deja o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu, Constituția permite o nouă moțiune în cazul în care Executivul își asumă răspunderea.

Pachetul fiscal propus de Guvern include o serie de măsuri cu impact direct asupra populației:

• TVA: creșterea cotei generale de la 19% la 21%, cu o cotă redusă de 11% pentru medicamente, alimente și sectorul HoReCa.
• Impozite: majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%.
• Accize: creșterea cu 10% a accizelor la alcool, tutun și combustibili.
• Pensii și salarii: înghețarea majorărilor în 2026, iar pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei vor plăti contribuție la sănătate.
• Taxe noi: suprataxarea profiturilor băncilor și a câștigurilor din jocuri de noroc.

Guvernul justifică aceste măsuri prin necesitatea de a acoperi deficitul bugetar și de a susține serviciile publice. Estimările oficiale indică venituri suplimentare de 9,5 miliarde de lei și reduceri de cheltuieli de 1,2 miliarde.

Aviz negativ de la CES

Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ privind proiectul, criticând dur lipsa de echitate și absența măsurilor de protecție. Membrii CES acuză Guvernul că transferă povara fiscală asupra cetățenilor cu venituri mici și medii, ceea ce ar putea accentua polarizarea socială și inechitățile deja existente.

În ceea ce privește creșterea TVA, CES avertizează că efectul va fi unul inflaționist imediat, afectând sever bugetele gospodăriilor, mai ales în rândul celor vulnerabili. De asemenea, critică lipsa unor măsuri tranzitorii, perioade de grație sau campanii de informare, ceea ce poate genera haos administrativ și nemulțumire publică.

Un alt punct controversat este tratamentul diferențiat în sectorul HoReCa, unde Guvernul a anunțat o cotă redusă de 11%, dar fără a include cafenelele și preparatele pe bază de cafea. CES cere clarificarea acestui aspect pentru a evita discriminarea fiscală.

Concluzia CES este severă: proiectul de lege nu are o fundamentare solidă, lipsește o analiză a impactului social și ignoră principiile constituționale ale echității și solidarității. Consiliul avertizează că, în absența unor corecturi, măsurile riscă să ducă nu doar la scăderea nivelului de trai, ci și la o explozie de neîncredere instituțională, cu posibile efecte de radicalizare care pot afecta stabilitatea democratică.