Guvernul și Înalta Curte, față în față la CCR. Disputa pentru miliardele datorate magistraților

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea Constituțională a României analizează miercuri sesizarea formulată de premierul Ilie Bolojan în disputa dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Miza financiară a conflictului este de ordinul miliardelor de lei.

Sesizarea lui Ilie Bolojan, depusă pe 2 iulie, vizează existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și instanța supremă. Demersul a venit după ce Înalta Curte a obținut în primă instanță o decizie favorabilă într-un proces prin care solicita plata unor restanțe salariale rezultate în urma unor hotărâri judecătorești.

Premierul a susținut că instanțele nu ar trebui să stabilească modul în care sunt distribuite resursele bugetare și a acuzat că hotărârea afectează echilibrul finanțelor publice.

Miza este de aproape 5 miliarde de lei

În explicațiile oferite la momentul sesizării CCR, Ilie Bolojan a indicat că Înalta Curte solicitase plata unor restanțe de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Suma include drepturi salariale câștigate în instanță, precum și penalități aferente.

Premierul a atras atenția și asupra nivelului penalităților stabilite de instanță: 1% pentru fiecare zi de întârziere. La valoarea menționată, acest procent ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi.

„În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a mai precizat că obligațiile financiare nu se limitează la sumele solicitate de Înalta Curte, existând și alte restanțe în zona parchetelor, estimate la aproximativ 3 miliarde de lei.

Ce a decis Curtea de Apel București

În luna mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin măsuri de rectificare bugetară.

Restanțele provin dintr-un val de litigii în care magistrații au obținut în instanță majorări salariale aplicate retroactiv. Plata sumelor urmează să fie făcută eșalonat.

Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare a deciziei. Pentru fiecare zi de întârziere au fost prevăzute penalități de 1%, precum și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie.

Acțiunea împotriva Guvernului a fost formulată și semnată de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea. Procesul a avansat rapid, prima instanță pronunțându-se chiar la primul termen.

CCR trebuie să tranșeze disputa dintre puterile statului

Prin sesizarea Curții Constituționale, Guvernul contestă, în esență, modul în care o decizie judecătorească poate produce efecte asupra bugetului de stat și asupra deciziilor Executivului privind alocarea banilor publici.

De cealaltă parte, litigiul are la bază drepturi salariale pe care magistrații susțin că le-au câștigat prin hotărâri judecătorești definitive.

Decizia CCR este așteptată într-un dosar cu o miză financiară considerabilă, dar și cu implicații asupra raportului dintre autoritatea executivă și cea judecătorească.