Hipertiroidism versus Hipotiroidism – particularități, asemănări și diferențe

Tulburările tiroidiene afectează milioane de oameni la nivel mondial, cu impact semnificativ asupra stării generale de sănătate, metabolismului și calității vieții. Printre cele mai comune disfuncții ale glandei tiroide se numără hipertiroidismul și hipotiroidismul – două afecțiuni aparent opuse, dar care pot prezenta simptome înșelătoare și efecte profunde asupra organismului. În acest articol, analizăm în detaliu particularitățile, asemănările și diferențele dintre cele două tulburări, pentru a înțelege mai bine modul în care afectează sănătatea și ce măsuri pot fi luate pentru diagnostic, tratament și prevenție.

Ce este glanda tiroidă și de ce este importantă?

Tiroida este o glandă endocrină în formă de fluture, situată în partea anterioară a gâtului, sub mărul lui Adam. Ea produce doi hormoni esențiali: triiodotironina (T3) și tiroxina (T4), care reglează metabolismul – procesul prin care corpul transformă alimentele în energie. Acești hormoni influențează aproape toate sistemele organismului: de la ritmul cardiac și temperatura corpului, până la digestie, dezvoltarea creierului și ciclul menstrual.

Funcționarea tiroidei este controlată de hormonul TSH (Thyroid-Stimulating Hormone), secretat de glanda hipofiză. Atunci când nivelul de T3 și T4 este scăzut, hipofiza eliberează mai mult TSH pentru a stimula tiroida, și invers.

Hipertiroidismul: o tiroidă „în alertă”

Hipertiroidismul apare atunci când glanda tiroidă produce excesiv de mulți hormoni tiroidieni. Acest exces accelerează procesele metabolice, determinând corpul să funcționeze „pe repede înainte”.

Cauze comune

• Boala Basedow-Graves – afecțiune autoimună în care anticorpii stimulează tiroida să producă prea mult T4.

• Adenomul toxic (nodul tiroidian activ) – un nodul benign care produce hormoni tiroidieni fără controlul TSH.

• Tiroidita (inflamația tiroidei) – poate duce temporar la eliberarea excesivă de hormoni.

• Supradozajul cu hormoni tiroidieni – în cazul tratamentului neadecvat al hipotiroidismului.
  

Simptome

• Pierdere inexplicabilă în greutate

• Palpitații, ritm cardiac accelerat (tahicardie)

• Transpirații excesive și intoleranță la căldură

• Tremurături ale mâinilor

• Nervozitate, anxietate, iritabilitate

• Insomnie

• Menstruații neregulate sau absente

• Goz (mărirea glandei tiroide)

• Privire intensă sau exoftalmie (în boala Graves)

Hipotiroidismul: o tiroidă „lentă”

Hipotiroidismul se manifestă printr-o producție insuficientă de hormoni tiroidieni, ceea ce duce la o încetinire a metabolismului.

Cauze comune

• Tiroidita Hashimoto – boală autoimună în care sistemul imunitar distruge celulele tiroidiene.

• Tratamentul hipertiroidismului – uneori, tratamentele pentru hipertiroidism duc la hipotiroidism permanent.

• Deficit de iod – iodul este esențial pentru sinteza hormonilor tiroidieni.

• Anomalii congenitale – tiroida poate fi subdezvoltată la naștere.

• Iatrogenie – îndepărtarea chirurgicală a tiroidei sau radioterapia la nivelul gâtului.
  

Simptome

• Creștere în greutate, chiar și cu dietă redusă caloric

• Oboseală cronică

• Depresie și încetinirea gândirii

• Intoleranță la frig

• Piele uscată, unghii casante, păr subțiat

• Constipație

• Cicluri menstruale abundente sau prelungite

• Voce îngroșată

• Umflarea feței și a gâtului (guză în unele cazuri)

Asemănări între hipertiroidism și hipotiroidism

Deși sunt afecțiuni opuse din punct de vedere funcțional, cele două tulburări tiroidiene au unele trăsături comune:

• Afectează aceeași glandă: Tiroida este implicată în ambele, fiind hiperactivă sau hipoactivă.

• Pot avea cauze autoimune: Graves și Hashimoto sunt boli autoimune ce afectează funcția tiroidei.

• Se manifestă sistemic: Simptomele pot apărea în întreg organismul, din cauza influenței hormonilor tiroidieni asupra multor funcții biologice.

• Goză: Ambele pot duce la mărirea glandei tiroide.

• Infertilitate: Ambele afecțiuni pot influența fertilitatea și ciclul menstrual.

• Diagnostic similar: Ambele sunt diagnosticate prin teste de sânge (TSH, T3, T4, anticorpi tiroidieni).

Diferențe cheie între hipertiroidism și hipotiroidism

Activitatea tiroidiană este crescută în hipertiroidism, ceea ce înseamnă că glanda tiroidă produce un exces de hormoni. În schimb, în hipotiroidism activitatea tiroidiană este scăzută, ceea ce duce la un deficit hormonal.

Metabolismul este accelerat în hipertiroidism, determinând un consum rapid de energie. În hipotiroidism, metabolismul este încetinit, ceea ce favorizează acumularea de energie sub formă de grăsime.

Greutatea corporală scade adesea în hipertiroidism, chiar și în condițiile unui aport caloric normal sau crescut. În hipotiroidism, din contră, apare o tendință de creștere în greutate, chiar și cu un regim alimentar obișnuit.

Ritmul cardiac este frecvent accelerat (tahicardie) în hipertiroidism, în timp ce hipotiroidismul se asociază cu un ritm cardiac mai lent (bradicardie).

Starea psihică diferă semnificativ: persoanele cu hipertiroidism pot experimenta agitație, nervozitate și anxietate, în timp ce hipotiroidismul este asociat cu depresie, oboseală și încetinirea gândirii.

Temperatura corporală influențează confortul termic: în hipertiroidism apare intoleranță la căldură, iar în hipotiroidism apare intoleranță la frig.

Tratamentul în hipertiroidism implică utilizarea de medicamente antitiroidiene, iod radioactiv sau, în unele cazuri, intervenție chirurgicală. În hipotiroidism, tratamentul constă în administrarea zilnică de hormoni tiroidieni de substituție, precum levotiroxina.

Diagnostic diferențial și metode de investigare

Diagnosticul corect este esențial, deoarece simptomele se pot suprapune sau pot fi nespecifice, mai ales în stadii incipiente. Evaluarea include:

1. Analize de sânge:
   • TSH – crescut în hipotiroidism, scăzut în hipertiroidism

   • T3 și T4 – invers proporționale cu TSH

   • Anticorpi anti-TPO, anti-TSH pentru bolile autoimune

2. Ecografie tiroidiană:
   • Ajută la identificarea nodulilor, inflamației sau mărimii tiroidei.

3. Scintigrafie tiroidiană:
   • Evaluarea funcțională a nodulilor tiroidieni (activi/inactivi).

4. Biopsie cu ac fin (BAC):
   • În cazul nodulilor suspecți, pentru excluderea cancerului.

Tratament și gestionare

Hipertiroidism:

• Antitiroidiene de sinteză (ex. propiltiouracil, metimazol) – reduc producția de hormoni.

• Iod radioactiv – distruge celulele tiroidiene hiperactive.

• Chirurgie (tiroidectomie) – în cazurile severe sau rezistente la tratament.

• Beta-blocante – pentru controlul simptomelor cardiovasculare.
  

Hipotiroidism:

• Levotiroxină (T4 sintetic) – înlocuiește hormonii tiroidieni deficienți.

• Doza este ajustată individual și monitorizată regulat prin teste TSH.

Complicații posibile

• Criza tireotoxică (hipertiroidism netratat) – urgență medicală, cu febră, delir, tahicardie severă.

• Coma mixedematoasă (hipotiroidism sever netratat) – manifestare gravă cu hipotermie, confuzie, risc de deces.

• Tulburări cardiace: ambele pot afecta funcția inimii, tensiunea arterială și ritmul cardiac.

• Probleme de fertilitate și sarcină: atât hipertiroidismul cât și hipotiroidismul pot crește riscurile obstetricale (avort spontan, preeclampsie, retard de creștere intrauterină).

Stil de viață și prevenție

• Monitorizare periodică – mai ales pentru persoanele cu antecedente familiale sau simptome ușoare.

• Aport adecvat de iod – mai ales în regiunile cu deficit istoric.

• Evitarea automedicației cu suplimente hormonale.

• Dietă echilibrată – alimente bogate în seleniu, zinc, vitamina D pot susține funcția tiroidiană, iar suplimentele pentru glanda tiroidă de pe Nutriland.ro pot ajuta de asemenea la funcționarea normală a tiroidei. Acestea trebuie luate doar cu recomandarea medicului!

• Gestionarea stresului – bolile autoimune au o componentă psiho-imunologică importantă.
  

Hipertiroidismul și hipotiroidismul sunt două fațete ale aceleiași monede – dereglări ale glandei tiroide care afectează profund organismul. Deși se manifestă prin simptome opuse, ambele necesită diagnostic precoce și tratament personalizat. O înțelegere clară a diferențelor și asemănărilor dintre ele este esențială pentru menținerea sănătății, prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Consultul endocrinologic periodic și autoevaluarea atentă a simptomelor rămân pilonii fundamentali în lupta cu afecțiunile tiroidiene.

Poză de El S pe Unsplash