Iată cât la sută din PIB va cheltui Ucraina pentru apărare, în 2024

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un decret care prevede cheltuirea a cel puţin 21,6% din Produsul Intern Brut al ţării din 2024 pe apărare, relatează marţi agenţia Interfax Ucraina, preluată de Xinhua.

Decretul prezidenţial, care face ca decizia Consiliului de apărare şi securitate naţională să aibă putere de lege, stipulează că Ucraina va cheltui pentru apărare anul viitor nu mai puţin de 1,69 trilioane de hrivne, respectiv 46 de miliarde de dolari.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Gina Pistol, detalii INCENDIARE din dormitor. NU s-a ferit că spună că Smiley....

Documentul dă instrucţiuni guvernului să prioritizeze finanţarea sectorului de apărare în proiectul de buget de stat pe 2024, care pleacă de la situaţia politico-militară curentă.

Bugetul Ucrainei pe 2023 prevede cheltuirea a 1,14 trilioane de hrivne (circa 31 de miliarde de dolari) pentru apărare, ceea ce reprezintă 18,2% din PIB.

Șeful Forțelor Teritoriale de Apărare a Ucrainei demis de președintele Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a înlocuit pe comandantul Forțelor Teritoriale de Apărare ale Ucrainei, care au jucat un rol important în apărarea țării de la invazia Rusiei, cu șeful trupelor din est, unde s-au dat cele mai grele lupte.

Un ordin prezidențial publicat luni a anunțat numirea generalului-major Anatoli Bargîlevici la șefia Comandamentului Forțelor Teritoriale de Apărare a Ucrainei.

Emiterea ordinului succede altui ordin, anunțat separat, prin care a fost înlăturat generalul Igor Tanțiura, care era în funcție din mai 2022. Documentul nu conține niciun motiv privind înlăturarea din funcție a generalului Tanțiura.

Bargîlevici, 54 de ani, ocupa încă de anul trecut funcția de șef al trupelor din estul Ucrainei, unde s-au dat cele mai grele lupte terestre.

Rolul Forțelor de Apărare Teritorială, parte a forțelor armate, include protejarea instalațiilor critice, combaterea sabotajului și a forțelor de informații inamice și menținerea securității în Ucraina.

De asemenea, trebuie să asigure apărarea în timpul desfășurării în teren a principalelor forțe armate.

Volodimir Zelenski: „În cinci ani Rusia îi va ataca pe alţii, dacă Ucraina pierde”

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a avertizat pe liderii europeni reuniţi la Granada, în Spania, că Rusia şi-ar putea reface capacităţile militare şi ar putea ataca alte ţări în termen de cinci ani, dacă europenii vor ezita în susţinerea Kievului, relatează Reuters.

Zelenski a descris modul în care copiii ucraineni din oraşul Harkov din estul ţării învaţă de la distanţă sau urmează cursurile în staţiile de metrou din cauza raidurilor aeriene ruse.

„Până când nu va exista un sistem de apărare antiaeriană complet eficient, copiii nu pot merge la şcoală”, a declarat el în faţa liderilor europeni.Zelenski a declarat că prin furnizarea de echipamente militare suplimentare Ucrainei, ţările europene se vor asigura că „nicio dronă, tanc sau orice altă armă rusească nu va lovi pe nimeni altcineva în Europa”.

„Nu trebuie să-i permitem lui Putin să destabilizeze orice altă parte a lumii şi pe partenerii noştri, pentru a ruina puterea Europei. Prezenţa Rusiei, a armatei sale sau a reprezentanţilor săi pe teritoriul oricărei alte ţări este o ameninţare pentru noi toţi. Trebuie să lucrăm împreună pentru a scoate Rusia afară de pe teritoriul altor ţări”, a mai spus Zelenski.

Comunitatea Politică Europeană a fost înfiinţată anul trecut, după invazia Rusiei în Ucraina, pentru a promova cooperarea între peste 40 de ţări, de la Norvegia la Republica Moldova. Întâlnirea de la Granada le-a oferit liderilor precum preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Rishi Sunak şansa de a-şi reafirma angajamentul faţă de Ucraina, după ce turbulenţele politice din SUA şi Europa au ridicat semne de întrebare cu privire la continuarea sprijinului.

O dispută în rândul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor a SUA a complicat negocierile bugetare şi l-a determinat pe preşedintele Joe Biden, un democrat, să treacă de la încrederea că se va ajunge la un acord privind ajutorul pentru Ucraina la exprimarea deschisă a îngrijorării. Sprijinul în Europa a părut, de asemenea, mai puţin solid, după ce fostul premier pro-rus Robert Fico a câştigat alegerile din Slovacia la sfârşitul săptămânii trecute pe baza promisiunilor de a pune capăt ajutorului militar acordat Ucrainei.