Dominic Fritz și alți 54 de aleși, în vizorul ANI! Noua lege le poate încheia mandatele în doar 30 de zile

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Noua lege a integrității începe să producă efecte și poate schimba radical situația unor persoane aflate în funcții publice. Agenția Națională de Integritate anunță că a identificat 55 de aleși și funcționari care continuă să ocupe funcții, deși se află sub interdicție, iar noile prevederi impun încetarea mandatelor sau funcțiilor în anumite condiții.

Printre cei vizați se numără 10 primari, 17 consilieri locali și județeni, nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unor unități administrativ-teritoriale, precum și 13 funcționari publici și persoane cu funcții de conducere. ANI nu a publicat, deocamdată, lista nominală completă.

Legea nr. 180/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 28 august și a intrat în vigoare luni, 31 august. Una dintre cele mai importante modificări se referă la modul în care sunt aplicate interdicțiile pentru persoanele declarate definitiv incompatibile sau aflate în conflict de interese.

Mandatele pot înceta în doar 30 de zile

Noua legislație introduce un mecanism mult mai clar pentru situațiile în care interdicția de trei ani nu a expirat.

Pentru persoanele în cazul cărora o incompatibilitate sau un conflict de interese a fost stabilit definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii, dar perioada de interdicție este încă activă, funcția, demnitatea publică sau mandatul încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Cum actul normativ a intrat în vigoare la 31 august, termenul ajunge la sfârșitul lunii septembrie pentru persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

În cazul unor constatări care devin definitive după intrarea în vigoare a noii legislații, încetarea funcției sau mandatului se produce chiar din momentul în care raportul ANI ori hotărârea instanței devine definitivă.

„O interdicție stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecințele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcției sau demnității publice deținute”, transmite ANI.

Amenzile pot ajunge la 50.000 de lei

Noua lege vine și cu sancțiuni financiare considerabil mai mari pentru cei care ignoră interdicțiile.

Persoanele care continuă să exercite o funcție publică în perioada în care au interdicție riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 50.000 de lei.

La rândul lor, cei care au obligația să constate încetarea funcției și nu iau măsurile necesare pot primi amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Mai mult, consecințele nu se opresc la sancțiunile financiare. Actele juridice sau administrative încheiate de persoana care exercită ilegal funcția, inclusiv prin intermediari, pot fi lovite de nulitate absolută.

Agenția Națională de Integritate anunță că va verifica dacă persoanele aflate sub interdicție chiar au părăsit funcțiile, nu doar dacă instituțiile transmit documente prin care susțin că au pus în aplicare legea.

Inspectorii vor compara informațiile primite cu datele disponibile în bazele proprii și pot face inclusiv verificări „on-site/on-the-spot”, în special atunci când apar neconcordanțe.

„Agenția va verifica dacă încetarea mandatului, funcției sau demnității publice s-a produs efectiv, în termenul prevăzut de lege, și dacă interdicția este respectată, nu doar dacă instituția a comunicat formal adoptarea unor măsuri”, precizează ANI.

Dominic Fritz, în centrul controversei

Una dintre cele mai cunoscute situații vizate de noul mecanism este cea a lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei și liderul USR.

Cazul său a devenit cunoscut în dezbaterea publică drept „amendamentul Fritz”, după ce noua prevedere privind încetarea mandatelor a fost asociată cu situația sa juridică.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv, la 18 iunie 2026, că Fritz s-a aflat în conflict de interese, menținând raportul ANI și hotărârea Curții de Apel Timișoara. Speța are legătură cu un act administrativ privind un PUZ și cu relația financiară dintre Fritz și un consilier local care îi acordase un împrumut de 25.000 de lei în contextul campaniei electorale din 2020.

Prevederea tranzitorie a fost contestată la Curtea Constituțională pe motiv că ar încălca principiul neretroactivității legii. Pe 17 august, CCR a respins criticile și a considerat norma constituțională.

Curtea a apreciat că prevederea se aplică unei situații juridice ale cărei efecte nu s-au încheiat și urmărește protejarea integrității în exercitarea funcțiilor publice.

55 de persoane, dar nu toate cazurile monitorizate de ANI

ANI precizează că cifra de 55 nu reprezintă numărul total al persoanelor aflate sub interdicție.

La începutul lunii august, Agenția anunța că monitorizează 122 de cazuri în care era activă interdicția de trei ani. Dintre acestea, 47 de persoane continuau să ocupe funcții pentru care trebuiau să depună declarații de avere și interese, iar 22 se aflau în funcții elective.

Cele 55 de persoane anunțate acum reprezintă categoria identificată de ANI ca fiind direct vizată de noile prevederi privind încetarea efectivă a funcției sau mandatului.

Modificarea legislației privind integritatea are și o miză europeană, fiind asociată unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Legea nr. 180/2026 a fost adoptată după parcurgerea etapelor parlamentare și constituționale, promulgată și publicată în Monitorul Oficial pe 28 august, iar două zile mai târziu, la 31 august, a intrat în vigoare.

ANI consideră reforma una dintre cele mai importante schimbări de la înființarea instituției și susține că interdicțiile trebuie să aibă consecințe concrete, nu doar să rămână consemnate în rapoarte sau hotărâri judecătorești.

Practic, pentru persoanele aflate în situațiile prevăzute de noua lege, următoarele săptămâni pot aduce pierderea efectivă a funcției sau mandatului, iar autoritățile care nu pun în aplicare măsurile riscă, la rândul lor, sancțiuni.