Creșterea numărului de muncitori străini veniți în România și imaginile tot mai frecvente cu grupuri numeroase de migranți care sosesc pe aeroporturile din țară au stârnit dezbateri aprinse în spațiul public. Pentru unii români, fenomenul reprezintă o soluție la lipsa forței de muncă, în timp ce alții se tem că schimbările sunt prea rapide și că identitatea culturală a țării ar putea fi afectată pe termen lung.
Un nou val de migranți a sosit în țară. Mărturia unui român de pe Aeroportul Otopeni
Discuțiile au fost reaprinse după o postare a lui Ian Explores, un român cunoscut pentru călătoriile sale, care a relatat experiența avută la sosirea pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni.
„Aeroportul Internațional din București – Otopeni, când am venit, la ieșire la controlul de pașapoarte doar două ghișee pentru români, iar pentru ceilalți mai multe. Două avioane doar de străini. Pentru ei șase ghișee. Noi am stat la coadă o jumătate de oră. Pentru ei erau cozi separate, îi băga în față, poliție separată”, a afirmat acesta.
Datele oficiale arată că fenomenul a crescut semnificativ în ultimii ani. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, peste 148.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene aveau permis de ședere în scop de muncă la sfârșitul anului 2025.
Numărul este cu aproape 48% mai mare decât în anul precedent și aproape dublu față de nivelul înregistrat în 2023.
Cei mai mulți dintre acești lucrători provin din Nepal și Sri Lanka, iar majoritatea sunt angajați în domenii în care firmele din România spun că găsesc cu dificultate personal local. Printre ocupațiile cele mai întâlnite se numără manipulant marfă, curier, muncitor necalificat în construcții, ajutor de bucătar, lucrător comercial sau muncitor în agricultură.
Cele mai mari comunități de lucrători străini se regăsesc în București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj.
Mii de migranți încearcă să intre în legalitate
În paralel, autoritățile se confruntă cu o altă provocare. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, zeci de mii de cetățeni străini aflați în situații juridice neclare încearcă să își reglementeze statutul în România în urma modificărilor legislative adoptate în acest an.
La sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din mai multe orașe au fost raportate aglomerări și cozi formate din persoane care încearcă să își obțină documentele necesare pentru a rămâne și a lucra legal în țară.
În ultimii cinci ani, România a aprobat contingente anuale de până la 100.000 de lucrători extracomunitari pentru a acoperi deficitul de personal din economie. Pentru anul 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de noi lucrători străini.
În timp ce mediul de afaceri susține că aceste măsuri sunt necesare pentru funcționarea unor sectoare importante ale economiei, o parte a populației privește cu îngrijorare amploarea fenomenului și cere mai multă transparență din partea autorităților.
Dezbaterea privind imigrația devine astfel una dintre cele mai sensibile teme sociale din România, aflată la intersecția dintre nevoile economice, securitatea națională și preocupările legate de identitatea culturală și viitorul societății românești.