Ilie Bolojan i-a lăsat lui Luca Niculescu un teren minat de 52 de miliarde de lei. Numai dosarul Pfizer ajunge la 4 miliarde

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Schimbarea de la Palatul Victoria vine la pachet cu o presiune financiară uriașă. Noul Cabinet condus de Luca Niculescu trebuie să gestioneze obligații de plată estimate la aproape 52 de miliarde de lei, de la facturi neachitate și rambursări de TVA până la cheltuieli pentru proiecte europene și litigii costisitoare. Printre cele mai grele dosare se numără cel al vaccinurilor Pfizer, pentru care expunerea financiară este estimată la aproximativ 4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor obținute de Gândul, totalul sumelor restante, al obligațiilor ajunse la scadență și al plăților care trebuie acoperite până la sfârșitul anului se situează între 48,8 și 51,8 miliarde de lei. Nu toate aceste sume reprezintă datorii restante propriu-zise, însă ele conturează o presiune semnificativă asupra finanțelor publice în ultimele luni ale anului.

Lista include aproximativ 5 miliarde de lei pentru concedii medicale neplătite, 4,8 miliarde pentru lucrări de dezvoltare locală, 7 miliarde pentru compensarea facturilor la energie și gaze, între 8 și 10 miliarde pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte 5-6 miliarde de lei reprezentând TVA de restituit companiilor.

La aceste obligații se adaugă circa 10 miliarde de lei necesare pentru funcționarea ministerelor și asigurarea serviciilor publice, aproximativ 5 miliarde pentru drepturile salariale restante ale magistraților și expunerea de 4 miliarde de lei estimată în dosarul Pfizer.

O provocare bugetară majoră pentru noul Executiv

Presiunea financiară vine într-un moment dificil pentru economia României. Bugetul pentru 2026 a fost construit pornind de la o creștere economică de 1%, însă evoluțiile din prima parte a anului și revizuirea prognozelor ridică semne de întrebare cu privire la atingerea acestei ținte.

Potrivit estimărilor invocate de surse, economia ar putea încheia anul în contracție, ceea ce ar reduce veniturile statului și ar limita posibilitatea de a acoperi cheltuielile fără măsuri suplimentare. În acest context, noul Guvern trebuie să identifice resursele necesare pentru plățile urgente și să clarifice situația obligațiilor acumulate.

Una dintre cele mai mari presiuni provine din sistemul de sănătate, unde aproximativ 5 miliarde de lei ar reprezenta concedii medicale care nu au fost decontate angajatorilor.

O altă problemă importantă se regăsește la Ministerul Dezvoltării. Aici, necesarul estimat ajunge la 4,8 miliarde de lei: 2,3 miliarde pentru facturi neachitate și încă 2,5 miliarde pentru lucrări executate, dar pentru care documentele de plată nu au fost încă emise sau înregistrate în platforma instituției.

Energie, PNRR și TVA: miliarde de lei care trebuie acoperite

Statul are de gestionat și obligații importante în relația cu furnizorii de energie electrică și gaze naturale. Sursele citate estimează la aproximativ 7 miliarde de lei sumele aferente schemelor de plafonare și compensare, însă valoarea exactă a obligațiilor neachitate trebuie stabilită prin verificarea cererilor și a plăților aprobate.

În paralel, proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență ar necesita plăți suplimentare de 8–10 miliarde de lei până la sfârșitul anului. Întârzierile sau dificultățile de finanțare pot pune presiune asupra derulării investițiilor și asupra capacității beneficiarilor de a-și achita obligațiile.

Companiile așteaptă, la rândul lor, rambursări de TVA estimate la 5-6 miliarde de lei. Aceste sume sunt importante pentru lichiditățile firmelor, în special pentru cele care derulează investiții și operațiuni de amploare.

Pe lângă aceste plăți, noul Executiv trebuie să asigure aproximativ 10 miliarde de lei pentru funcționarea ministerelor, menținerea serviciilor publice esențiale și acoperirea unor cheltuieli sociale până la finalul anului.

Magistrații și Pfizer, două dosare cu miză financiară ridicată

O parte importantă a presiunii bugetare este reprezentată de drepturile salariale restante ale magistraților. Valoarea acestora este estimată la aproximativ 4,8-5 miliarde de lei, în contextul unor hotărâri judecătorești definitive care obligă statul să asigure finanțarea drepturilor stabilite retroactiv.

Un alt dosar sensibil este cel al vaccinurilor anti-COVID comandate de România de la Pfizer/BioNTech. Potrivit surselor, expunerea financiară totală ar putea ajunge la aproximativ 4 miliarde de lei, incluzând obligațiile principale, dobânzile și costurile asociate recuperării creanței.

În aprilie 2026, o instanță din Bruxelles a pronunțat o hotărâre în primă instanță prin care România a fost obligată să își respecte obligațiile contractuale privind vaccinurile. Ulterior, au fost inițiate proceduri de executare asupra unor venituri ale ROMATSA, iar statul român a contestat măsurile dispuse.

Estimarea de 4 miliarde de lei reprezintă expunerea financiară indicată de surse, nu o confirmare că întreaga sumă este definitiv stabilită și trebuie achitată integral până la sfârșitul anului.

Testul decisiv pentru Guvernul Niculescu

În total, obligațiile și necesarul de plăți inventariate se apropie de pragul de 52 de miliarde de lei. Suma reprezintă însă o estimare brută, care trebuie verificată în raport cu plățile deja efectuate, creditele bugetare disponibile și eventualele suprapuneri între diferitele categorii de cheltuieli.

Pentru noul Cabinet, miza nu se limitează la găsirea banilor necesari. Executivul trebuie să stabilească exact ce sume sunt restante, ce obligații au ajuns la scadență și ce cheltuieli trebuie finanțate până la încheierea anului.

Modul în care va gestiona această situație va reprezenta unul dintre primele teste majore ale Guvernului Niculescu, într-un context în care presiunea asupra bugetului se suprapune peste perspective economice mai slabe decât cele luate inițial în calcul.